Tot mai multe fraude în numele Poliţiei şi al BNR. La ce să fii atent ca să nu cazi în plasa escrocilor
Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) anunţă, marţi, că sunt în creştere tentativele de fraudă comise în numele Poliţiei Române şi al Băncii Naţionale.
Atacatorii cibernetici încearcă să manipuleze victimele pentru a obţine date bancare confidenţiale.
”Un nou tip de fraudă a fost raportat în luna aprilie 2025, implicând apeluri telefonice care pretind a fi din partea Poliţiei Române şi a Băncii Naţionale a României (BNR). Infractorii folosesc metode sofisticate pentru a manipula victimele şi a obţine date bancare confidenţiale”, a transmis, marţi, DNSC.
Alegeri 2025
19:22
Cum încearcă George Simion să îi convingă pe maghiari să îl voteze. „Încearcă să ne păcălească”
19:17
De ce a mers George Simion în Polonia cu câteva zile înainte de alegeri. „Am oprit campania în România ca să fiu aici”
19:09
Încă o dezbatere fără George Simion. Candidatul AUR anunțase că va fi prezent, dar nu a mai mers
18:56
Nicușor Dan promite transparență: „O să aveţi lista celor care au donat mai mult de 5.000 de lei în campanie”
Scenariul înșelătoriei: o pretinsă anchetă penală
Potrivit specialiştilor, în scenariul raportat, presupusa “agentă de la poliţie” susţine că un infractor internaţional căutat prin Interpol s-ar fi prezentat la o bancă din România şi ar fi încercat să contracteze un împrumut folosind identitatea persoanei vizate.
”Se menţionează că este vorba despre o situaţie gravă, de natură penală, şi că este în desfăşurare o anchetă oficială. Persoanei i se comunică faptul că urmează să primească o citaţie pentru a se prezenta la secţia de poliţie. Se invocă o serie de articole de lege şi se creează presiune psihologică prin limbaj formal şi grav. Pentru a “dovedi” identitatea, atacatorii trimit o fotografie a unei legitimaţii de poliţie prin WhatsApp – document falsificat, dar credibil vizual”, au explicat specialiştii DNSC.
Implicarea unui fals specialist de la BNR
Potrivit acestora, victima este redirecţionată către un “specialist” din cadrul Băncii Naţionale a României, care pretinde că se ocupă de monitorizarea operaţiunilor bancare.
”Se transmite apoi o scrisoare oficială pretins emisă de către guvernatorul Mugur Isărescu, care susţine gravitatea cazului. În continuare, victima este întrebată dacă utilizează aplicaţii precum Telegram, pentru a continua comunicarea într-un “mediu securizat”. Prin aceste canale, se solicită ulterior extrasul de cont bancar, sub pretextul necesităţii pentru emiterea asigurării”, mai arată DNSC.
Instituţia explică faptul că, în tot acest timp, persoana este avertizată în mod repetat că nu are voie să discute cu nimeni despre investigaţie, nici măcar cu un avocat, sub ameninţarea unei presupuse arestări imediate.
Ca “măsură suplimentară de verificare”, i se spune că va fi supusă unui test poligraf pentru a se confirma că nu a divulgat informaţii.
DNSC avertizează că aceasta este o schemă de vishing (voice phishing) extrem de elaborată, combinată cu:
- apeluri cu număr falsificat (caller ID spoofing)
- trimiterea de documente false în format digital
- manipulare emoţională şi juridică
- utilizarea de canale alternative de comunicare (WhatsApp, Telegram, Signal)
- colectarea treptată a datelor personale şi bancare
Recomandările specialiștilor DNSC
Specialiştii transmit o serie de recomandări de securitate:
- Nu oferi date personale sau bancare prin telefon.
- Închide apelul şi sună înapoi la numărul oficial al instituţiei.
- Nu continua discuţia pe WhatsApp, Telegram sau Signal.
- Verifică imaginile primite cu reverse image search.
- Nu instala aplicaţii de control la distanţă.
- Nu te lăsa intimidat de ton autoritar sau “articole de lege”.
- Monitorizează conturile şi setează alerte de tranzacţie.
