România, în fruntea clasamentului UE al sărăciei alimentare: 23,3% din populație nu își poate permite o masă adecvată
Un european din zece (9,5% din populaţia Uniunii Europene) nu îşi permitea în 2023 o masă care să conţină carne, peşte sau echivalentul vegetal o dată la două zile, în creştere cu 1,2 puncte procentuale faţă de situaţia din 2022, arată Eurostat.
În rândul statelor membre, cel mai mare procent al persoanelor care nu îşi permit o masă adecvată se înregistra în România (23,3% din populaţia totală, în creştere de la un nivel de 22,1% în 2022), urmată de Bulgaria (19,9%), Slovacia (17,8%) şi Ungaria (14,7%). La polul opus sunt Cipru şi Portugalia, unde doar 1,3%, respectiv 2,3% din populaţia totală nu îşi permite o masă adecvată.
În rândul persoanelor aflate în risc de sărăcie, ponderea celor din UE care nu îşi permiteau o masă adecvată era de 22,3% în 2023, în creştere cu 2,6 puncte procentuale comparativ cu situaţia din 2022.
Această diferenţă între populaţia totală şi cea expusă riscului de sărăcie, în termeni de capacitate de a-şi permite o masă adecvată, este vizibilă şi în rândul statelor membre UE.
Ungaria, pe doi după Slovacia la riscul de sărăcie alimentară
Cea mai mare pondere a persoanelor în risc de sărăcie care nu îşi permiteau o masă adecvată se înregistra în 2023 în Slovacia (45,7%), Ungaria (44,9%), Bulgaria (40,2%) şi România (40%). În cazul României însă, ponderea a scăzut de la 43% în 2022, până la 40% în 2023.
Capacitatea de a-ţi permite o masă adecvată face parte din Obiectivele de Dezvoltare Sustenabilă (SDG). Obiectivul de Dezvoltare Durabilă numărul 2 vizează Eradicarea foametei şi a tuturor formelor de malnutriţie până în 2030.
