”O greșeală teribilă!”. Un fost ambasador al SUA la București critică reducerea efectivelor militare din România
Retragerea trupelor americane din România, aliat-cheie NATO la granița cu Ucraina, stârnește furie bipartizană la Washington și critici dure din partea fostului ambasador SUA la București, Mark Gitenstein.
Într-un interviu acordat Kyiv Post miercuri, Gitenstein și-a exprimat alinierea totală cu preocupările congresului și a avertizat că decizia ar putea fi interpretată de Rusia și de aliații vulnerabili din Europa de Est ca un semn de ezitare a SUA.
„Nu am nicio îndoială că rușii vor interpreta acest lucru ca un semn de slăbiciune și ezitare din partea Statelor Unite în ceea ce privește România. Și cred că este o greșeală teribilă”, a spus el.
Miercuri, Armata SUA a confirmat că o divizie militară de aproximativ 3.000–4.000 de soldați desfășurată în 2022 se va întoarce în Kentucky și nu va fi înlocuită. Pentagonul a descris mutarea – raportată inițial de Kyiv Post marți – drept un „ajustament al posturii forțelor”, conceput parțial pentru a elibera resurse pentru regiunea Indo-Pacific.
Ce a declarat fostul ambasador
Fostul ambasador Gitenstein a respins ideea că această decizie va fi percepută altfel decât ca o retragere a SUA într-un moment de tensiune ridicată pe flancul estic. „Așa vor interpreta ei, și așa vor interpreta rușii. Nu am nicio îndoială în această privință”, a declarat el pentru Kyiv Post.
El a adăugat că pentru români – având în vedere istoria lor cu imperialismul rus – decizia „le va da fiori pe șira spinării”. Diplomatul a avertizat că repercusiunile nu se vor opri la București: „Nu am nicio îndoială că oamenii din întreaga Europă Centrală și de Est, și cu siguranță în Polonia sau în țările baltice, se vor întreba «cine urmează?»”
Retragerea a atras o rară critică comună din partea principalilor legislatori republicani din domeniul apărării.
Senatorul Roger Wicker (R-MS), președintele Comisiei pentru Servicii Armate din Senat, și reprezentantul Mike Rogers (R-AL), președintele Comisiei pentru Servicii Armate din Camera Reprezentanților, au emis o declarație prin care spun că „se opun ferm deciziei de a nu menține brigada rotativă americană în România”.
Cei doi au avertizat că decizia, luată la doar câteva săptămâni după rapoartele privind încălcări ale spațiului aerian românesc de către drone rusești, „subminează descurajarea și riscă să invite la noi agresiuni din partea Rusiei”.
Gitenstein a spus că este „în total acord cu declarația lui Rogers și Wicker”, adăugând: „Am fost impresionat în mod deosebit de evaluarea lor privind modul în care rușii vor interpreta această decizie”.
Referitor la faptul că Congresul nu a fost consultat, el și-a amintit de perioada petrecută în Senat: „Am lucrat 17 ani în Senat… este o mare greșeală să-l excluzi pe Congres din acest proces. … Dacă vreți să fim incluși la aterizare, mai bine să ne includeți și la decolare.”
Câți militari americani rămân în România
Deși brigada rotativă se retrage, SUA vor menține totuși o prezență militară mai mică în România: aproximativ 1.000 de militari americani vor rămâne la instalația de apărare antirachetă de la baza Deveselu, componentă terestră a sistemului de scut NATO.
Ministerul român al Apărării a declarat că se aștepta la această reducere, descriind-o drept „un efect al noilor priorități ale administrației prezidențiale”.
Oficialii NATO au subliniat, de asemenea, că ajustarea nu trebuie văzută ca o reducere a angajamentului SUA sau al alianței, menționând că forțele americane din Europa rămân mai numeroase decât nivelurile de dinainte de 2022.
Cu toate acestea, Gitenstein consideră că simbolistica – într-un moment în care Washingtonul spune că se opune lui Vladimir Putin și liniștește aliații – transmite mesajul greșit. „Pur și simplu nu-mi pot imagina cum va fi perceput acest lucru”, a concluzionat el.
Momentul retragerii trupelor americane, combinat cu atacurile rusești în curs în Europa de Est, subliniază îngrijorările tot mai mari privind descurajarea și percepția hotărârii SUA pe flancul estic al NATO.
