Cum explică șeful Apărării că românii au aflat „pe surse” de redimensionarea trupelor americane: „Nu ne-am sincronizat”

„Romania şi aliaţii au fost informaţi de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa dislocate pe Flancul estic. Începând de luni, marţi, am fost informaţi la nivel oficial, ca minister, ca Minister de Externe, ambasadorul nostru la NATO, ataşatul militar al Apărării. Această reevaluare a posturii face parte dintr-o strategie mai largă anunţată de la începutul anului de Statele Unite ale Americii. Acum, propunerea dânşilor este în Congresul american.

Mesajele au fost transmise de-a lungul ultimelor luni la nivel public, chiar şi acum două săptămâni la nivelul NATO, în momentul în care am avut întâlnirea miniştrilor NATO la Bruxelles secretarul de stat american al Apărării a transmis încă o dată partenerilor europeni că şi-au consolidat europenii poziţia pe Flancul de est şi, în general, în Europa şi au agreat că se vor înarma mai bine, vor da mai multă atenţie proprie apărări. Statele Unite se vor uita mai mult către Indo-Pacific", a afirmat Moşteanu.

„Face parte din planul de ajustare al posturii americane la nivel mondial. Faptul că urma să fie o sincronizare între anunțuri, azi-noapte a ieșit pe niște surse. Această nouă postură”, a mai spus ministrul.

Acesta a continuat: „Această nouă postură este trimisă către Congres și iată, astăzi sunt în fața dumneavoastră, nu s-a mai întâmplat acea sincronizare de mesaje, este datoria mea să vin în fața dumneavoastră și prin intermediul dumneavoastră în fața românilor să explic acest lucru”.

Întrebat când a aflat prima dată de „retragerea” trupelor americane, Ionuţ Moşteanu a declarat: „Luni. Luni a fost.”

Ministrul Apărării a precizat că, pe teritoriul ţării noastre, vor rămâne aproximativ 1.000 de militari americani, la fel şi capabilităţile strategice.

„Este important de subliniat că nu se vorbeşte despre o retragere a forţelor americane, ci despre sistarea rotirii unei brigăzi care deţinea elemente în mai multe state NATO şi în Bulgaria şi în România, în Slovacia, în Ungaria. Vor rămâne în continuare aproximativ 1.000 de soldaţi americani în România, contribuind la descurajarea oricăror ameninţări, reprezentând o garanţie a angajamentului SUA pentru securitate regională.

Capacităţile strategice rămân neschimbate, capacităţile strategice de aici, din România, rămân neschimbate. Sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu îşi menţine integral funcţionalitatea. Baza aeriană de la Câmpia Turzii continuă să fie un punct esenţial pentru operaţiuni aeriene şi colaborare aliată. Baza Mihail Kogălniceanu continuă să fie dezvoltată. În continuare, steagul american va fi în toate aceste trei puncte. La baza Kogălniceanu va rămâne în continuare un grup de luptă aerian, aşa cum a fost, de fapt, şi înainte de izbucnirea conflictului din Ucraina", a explicat Ionuţ Moşteanu.

România şi SUA vor coopera în continuare

Potrivit acestuia, România şi SUA vor coopera în continuare, urmând ca în ţara noastră să ajungă noi capabilităţi militare.

„Cooperarea între România şi Statele Unite ale Americii e consistentă, în continuă dezvoltare, de la rotaţii la noi forţe, noi capabilităţi, noi exerciţii. Statele Unite rămân principalul furnizor de tehnică militară pentru România.

Acest lucru va continua. Am primit recent din partea partenerilor americani un sistem avansat de protecţie aeriană, care va spori capacitatea de apărare împotriva vehiculelor aeriene fără pilot. Urmează să fie integrat în curând în planurile noastre operaţionale. Le mulţumesc partenerilor americani pentru contribuţia constată la securitatea Flancului estic şi pentru sprijinul acordat în consolidarea capacităţilor defensive ale României şi ale aliaţilor pe acest Flanc estic. Parteneriatul nostru strategic este solid, predictibil, de încredere", a subliniat Moşteanu.

Articol recomandat de sport.ro

„Confruntarea Rusia-Ucraina s-a încheiat la egalitate!” Cum se consolează rușii după înfrângerea din SUA