Mesajul "Doamnei cu pantofi albastri", judecatoarea din Blaj care a cucerit internetul. Ce sfaturi are pentru magistrati
"Doamna cu pantofi albastri", asa cum este cunoscuta judecatoarea din Blaj a carei poveste a cucerit internetul, spera ca exemplul ei sa fie urmat si de alti colegi.
Cu rabdare si blandete, ea a reusit sa-l audieze pe un baiatel de opt ani, traumatizat de procesul dintre parintii lui, iar avocata, impresionata, a relatat episodul pe Facebook. Judecatoarea i-a spus baietelului ca roba ei este o pelerina magica, iar sala, un castel fermecat si a reusit sa afle adevarul si sa-i castige increderea fara sa-l sperie.
Judecatoare: "Am pantofi albastri! Tu ai pantofiori albastri? Uite, am si pelerina! Da-mi manuta si hai cu mine!"
Povestea "Doamna cu pantofi albastri", postata pe Facebook de avocata Madalina Scutelnicu a fost redistribuita de aproape 30.000 de ori si a adunat alte zeci de mii de comentarii. Ea relateaza audierea unui copil de opt ani de judecatoarea Camelia Folea, magistrat la Judecatoria Blaj.
Modul in care l-a audiat, plin de intelegere si umanitate, asa cum nu se intampla de obicei in salile de judecata, a impresionat opinia publica si chiar si pe cei din Consiliul Superior al Magistraturii. Baietelul fusese dat in grija tatalui dupa ce mama lui plecase la munca in straintate. Intoarsa in tara, femeia a cerut sa-l poata vedea, dar barbatul i-a interzis.
Asa s-a ajuns la un proces, iar copilul a fost adus in instanta, acolo unde cei mici sunt speriati, dar nu a fost cazul acum pentru ca baietelul a avut norocul sa dea peste o judecatoare cu o intelegere peste medie.
Postarea de pe Facebook: "'Doamna cu pantofi albastri' a avut inspiratia si talentul de a-l introduce direct intr-o poveste, una frumoasa, total diferita de ce traia micutul acasa: prezentandu-i cu miscari teatrale pantofii ei albastri, roba neagra pe post de pelerina magica, sala de judecata drept castel fermecat. Despre faptul ca l-a mai si servit cu bomboane, ce pot sa mai spun?"
Madalina Scutelinicu, avocat: "S-a apropiat de copil si i-a spus pe nume. Ii cunostea numele - asta m-a impresionat foarte tare. I-a aratat pantofii, a spus ca roba, care de multe ori ii sperie si pe adulti fiind de culoare neagra, este o pelerina magica, iar sala de judecata, a aratat cu gesturi largi, a transformat-o intr-un castel. Acela a fost momentul exceptional la care am avut onoarea si bucuria sa particip."
Judecatoarea, protagonista acestei povesti impresionante, spune ca intr-adevar aceste procese necesita delicatete si mai multa atentie.
Camelia Folea, judecator: "E absolut altceva cand trebuie sa privesti in ochii unui copil si sa ii decizi intr-un fel sau altul soarta. E adevarat ca pentru colegii mei ar fi preferabil sa isi adapteze atitudinea in asa fel incat oamenii sa ne perceapa altfel decat au facut-o pana acum."
Reporter: "Credeti ca judecatorii ar trebui sa poarte acei pantofi albastri?"
Camelia Folea: "Nu la propriu, nu, nu la propriu, pot avea pantofi albastri prin maniera in care solutioneaza cauzele, prin modul in care se manifesta in sala de judecata."
Iar povestea noastra se termina cu un final fericit. Impresionata de dorinta copilului, dar si a mamei, judecatoarea a decis ca femeia isi poate vedea baietelul si il poate lua cu ea in anumite zile.
