Mandat „la termen redus”. Scurta istorie a lui Ionuț Moșteanu la conducerea MApN: De la drone, la diplome

×
Codul embed a fost copiat

Ionuț Moșteanu, acum ministru demisionar, a preluat portofoliul Apărării Naționale în urmă cu cinci luni, după validarea Guvernului Bolojan în Parlament, cu 301 voturi „pentru” și 9 „împotrivă”.

El a depus jurământul la sediul MApN, într-un context geopolitic marcat de războiul din Ucraina și de presiuni în creștere asupra flancului estic al NATO.

„Vin cu respect pentru Armata României, cu loialitate față de soldații care servesc această țară și cu hotărârea de a contribui la o armată adaptată vremurilor în care trăim – modernă, puternică și respectată. Vin să fiu un partener corect și curajos al profesioniștilor din minister – să facem ordine în birocrație, să atragem bani europeni, să investim în oameni și în procesul de înzestrare modernă a Armatei Române. România are nevoie de o armată atractivă pentru tineri, echipată și pregătită pentru vremurile complicate în care trăim.

Voi colabora strâns cu președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan, pentru că avem aceeași viziune: o Românie sigură, demnă și respectată în NATO” a scris Moșteanu pe pagina sa de Facebook, după preluarea mandatului.

Citește și
Dominic Fritz si Ionuț Moșteanu
Mesajul lui Dominic Fritz, președintele USR, după demisia lui Ionuț Moșteanu: „Am un mare respect pentru decizia lui”

După numirea în funcție, Moșteanu s-a confruntat rapid cu primele probleme de securitate. În acea perioadă, mai multe drone rusești au fost detectate în apropierea spațiului aerian al României și al statelor vecine.

Moșteanu a declarat, atunci, că România nu poate monta sisteme antiaeriene pe toată granița cu Ucraina, pentru că ar costa enorm și nu este o măsură fezabilă în timp de pace.

„Şi, din nou, repet, nu suntem o ţară în război, aşa cum este Ucraina, să înţesăm tot teritoriul României, toată frontiera pe care o avem. Ar fi un cost de nesuportat pentru nimeni, avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina, imaginaţi-vă ce ar însemna să punem antiaeriană pe toată frontiera, asta din punct de vedere financiar. Ca ţară NATO, avem această umbrelă, această protecţie pe care NATO ne-o oferă şi ne îndeplinim atribuţiile în acest cadru şi împreună cu ei o să fim în viitor mai pregătiţi pentru genul acesta de provocări şi vor fi nişte lucruri cu care va trebui să ne obişnuim şi la care să răspundem din ce în ce mai bine”, a adăugat Ionuţ Moşteanu.

Criza comunicării privind trupele americane

Mandatul său a fost lovit decisiv de situația din 29 octombrie 2025, când pe surse au apărut informații despre redimensionarea trupelor americane în Europa, inclusiv în România. Moșteanu a recunoscut că anunțul trebuia sincronizat cu partenerii americani și NATO, însă scurgerea prematură a perturbat complet procesul.

„Urma să fie o sincronizare între anunțuri. Azi-noapte informația a apărut pe surse, nu s-a mai întâmplat sincronizarea mesajelor”, a declarat atunci. Întrebat când a aflat neoficial despre retragere, Moșteanu a răspuns: „Luni.”

Moșteanu, despre o tăiere cu 10% a cheltuielilor de personal din Armată

În cadrul coaliției, Ionuț Moșteanu s-a opus tăierii cu 10% a cheltuielilor salariale din Armată. Acesta susține că înțelegerea din coaliție era ca sistemul național de apărare să fie exceptat.

„M-am opus acestei idei (de a tăia cheltuielile cu salariile în armată - n.r.). Există discuţii legate de scăderea cheltuielilor de salarizare din sectorul public. Înţelegerea de acum două-trei săptămâni era ca sistemul naţional de apărare să fie exceptat de la aceste măsuri, ţinând cont de realităţile cu care ne confruntăm, suntem cu un război la graniţă, în fiecare săptămână bubuie dronele lângă noi, toate ţările din jurul nostru investesc în apărare, noi ne-am angajat să investim mai mult, până la 5% din PIB. Şi mi se pare total inoportun, ca să folosesc un termen diplomatic, să ne atingem acum de motivarea militarilor", a afirmat Moşteanu la Parlament, săptămâna trecută.

Întrebat dacă are garanţii de la liderii coaliţiei că nu se reduc salariile la apărare, Moşteanu a răspuns: "Nu au fost garanţii, dar aceasta a fost înţelegerea".

„Am ridicat şi eu şi Cătălin Predoiu problema cu aceste posibile excepţii, legat de discuţia privind tăierile de salarii din sistemul public. Ieri cumva discuţiile au mers către ideea să se taie peste tot 10% cheltuielile cu salariile şi eu cu asta nu sunt de acord la apărare", a precizat atunci Ionuţ Moşteanu.

Demisia a venit pe fondul scandalului privind studiile sale

Ionuţ Moşteanu a anunţat vineri că îşi depune demisia din funcţia de ministru al Apărării Naţionale, în urma scandalului studiilor sale.

„Mi-am depus astăzi demisia din funcţia de ministru al Apărării Naţionale. Am discutat cu preşedintele, cu premierul, cu preşedintele partidului, cu o parte dintre colegii din USR şi le mulţumesc pentru susţinere şi încredere. Fac acest gest cu asumare şi respect faţă de Armata Română”, a scris Ionuţ Moşteanu, vineri, pe pagina sa de Facebook.

El a explicat faptul că România şi Europa sunt sub asaltul Rusiei, iar securitatea noastră naţională trebuie apărată cu orice preţ.

„Nu vreau ca discuţiile despre formarea mea şi greşelile pe care le-am făcut acum mulţi ani să-i distragă de la misiunea grea pe cei care conduc acum ţara”, a precizat el.

Controverse majore: neconcordanțele din CV și diploma de licență

Mandatul său a fost puternic afectat de scandalul legat de studii și CV, izbucnit public după ce presa a semnalat că într-un CV vechi, publicat pe site-ul TAROM, Moșteanu se declara absolvent al Universității Athenaeum, instituție în cadrul căreia nu a studiat niciodată.

Joi, 27 noiembrie, Moșteanu a publicat pe Facebook diploma sa reală de licență, emisă de Universitatea Bioterra (Facultatea de Inginerie și Management Agroturistic), explicând că eroarea din CV a fost „o greșeală care îl jenează”. El a precizat că a muncit încă din facultate, că nu a finalizat prima specializare de la Automatică, iar licența la Bioterra a susținut-o în 2015.

Universitatea Athenaeum a transmis oficial că Moșteanu nu a fost niciodată studentul lor, subliniind că specializarea Management nici măcar nu exista în instituție în perioada 1996–2000, așa cum apărea în CV-ul vechi. Astfel, diploma invocată în acel document nu putea exista, ceea ce a amplificat suspiciunile privind corectitudinea informațiilor.

Moșteanu a respins acuzațiile de falsificare deliberată, afirmând că eroarea a apărut într-un CV „făcut în viteză” și că își asumă greșeala.

Articol recomandat de sport.ro
Ofertă fabuloasă: arabii vor să cumpere un club uriaș pentru 10.000.000.000€
Ofertă fabuloasă: arabii vor să cumpere un club uriaș pentru 10.000.000.000€
Citește și...
Reacția premierului Bolojan: a luat act de demisia lui Moșteanu și a anunțat cine va prelua, tot de la USR, interimatul MApN
Reacția premierului Bolojan: a luat act de demisia lui Moșteanu și a anunțat cine va prelua, tot de la USR, interimatul MApN

Premierul Ilie Bolojan anunţă vineri că a luat act de demisia domnului Ionuţ Moşteanu din funcţia de ministru al Apărării Naţionale, el precizând că interimatul la Apărare va fi asigurat de Radu Miruţă, ministrul Economiei. 

Mesajul lui Dominic Fritz, președintele USR, după demisia lui Ionuț Moșteanu: „Am un mare respect pentru decizia lui”
Mesajul lui Dominic Fritz, președintele USR, după demisia lui Ionuț Moșteanu: „Am un mare respect pentru decizia lui”

Președintele USR, Dominic Fritz, îi mulțumește lui Ionuț Moșteanu „pentru că a ajutat România, cu toată energia lui, în vremuri periculoase”, după demisia acestuia.

Moșteanu, șeful MApN, și-a dat demisia pe fondul scandalului privind studiile sale: „Fac acest gest cu asumare şi respect”
Moșteanu, șeful MApN, și-a dat demisia pe fondul scandalului privind studiile sale: „Fac acest gest cu asumare şi respect”

Ionuţ Moşteanu a anunţat vineri că îşi depune demisia din funcţia de ministru al Apărării Naţionale, în urma scandalului studiilor sale.

Recomandări
Procurorii DNA fac percheziții la Răzvan Cuc, fostul ministru al Transporturilor, într-un dosar de mită
Procurorii DNA fac percheziții la Răzvan Cuc, fostul ministru al Transporturilor, într-un dosar de mită

Procurorii DNA au făcut percheziții la fostul ministru al Transporturilor, Alexandru-Răzvan Cuc, dar și la un om de afaceri într-un dosar de dare de mită și complicitate la dare de mită.

Ziua în care a început Revoluția din decembrie 1989. 16 decembrie, începutul sfârșitului pentru dictatura comunistă
Ziua în care a început Revoluția din decembrie 1989. 16 decembrie, începutul sfârșitului pentru dictatura comunistă

Pe 16 decembrie 1989, la Timișoara au început primele evenimente ale revoluției anticomuniste care a dus, câteva zile mai târziu, la căderea regimului Nicolae Ceaușescu.

Primul summit al statelor de pe flancul estic. Nicușor Dan participă discuțiile privind securitatea frontierei de est a UE
Primul summit al statelor de pe flancul estic. Nicușor Dan participă discuțiile privind securitatea frontierei de est a UE

Preşedintele Nicuşor Dan participă, marţi, în Finlanda, la Summitul Statelor UE de pe Flancul de Est iar în cursul serii va pleca în Regatul Unit, unde rămâne până miercuri.