Ce urmează după ce BEC a invalidat candidatura lui Călin Georgescu la prezidențiale. Care sunt prevederile legale
Biroul Electoral Central a anunţat, la 9 martie 2025, că a fost respinsă înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu şi a altor două candidaturi independente, Maria Marcu şi Ion Popa. Înregistrarea candidaturii lui Nicuşor Dan a fost acceptată.
Conform calendarului alegerilor prezidenţiale, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea candidaturii, cel mai târziu la data de 17 martie, are loc înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale.
Biroul Electoral Central (BEC) a precizat, în motivarea Deciziei nr. 18D/09.03.2025, că a ţinut cont de aspectele fundamentale "deja tranşate" de Curtea Constituţională, în luarea deciziei de respingere a înregistrării candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale.
"Biroul Electoral Central nu poate da prevalenţă analizei aspectelor formale ale prezentei candidaturi, în detrimentul celor fundamentale tranşate deja de curte. De altfel, dacă Biroul Electoral Central nu ar analiza întreg contextul candidaturii, există riscul ca, în lipsa unei învestiri ulterioare a Curţii Constituţionale cu această verificare, o candidatură afectată de fundamentale carenţe să fie înregistrată şi să parcurgă întregul proces electoral, pentru ca, în final, Curtea Constituţională să fie pusă în situaţia infirmării rezultatelor sufragiului pentru lipsa manifestă, preexistentă depunerii candidaturii, a unei condiţii de înregistrare a acesteia", se arată în decizia BEC.
Prevederi legale privind înregistrarea candidaturilor la Biroul Electoral Central
Conform Legii nr. 370/2004 privind pentru alegerea Preşedintelui României, propunerile de candidatură se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.
Propunerile se fac în scris şi vor fi primite numai dacă:
► sunt semnate de conducerea partidului sau a alianţei politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent;
► cuprind prenumele şi numele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupaţia şi profesia candidatului şi precizarea că îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida;
► sunt însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat, de declaraţia de avere, declaraţia de interese, de o declaraţie pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, precum şi de lista susţinătorilor, de minim 200.000 de alegători. (art. 27 din Legea nr. 370/2004)
Lista susţinătorilor este un act public, sub sancţiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal şi trebuie să cuprindă data alegerilor, prenumele şi numele candidatului, precum şi prenumele şi numele, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate şi semnătura alegătorilor care susţin candidatura, se mai arată la art. 27 din Legea nr. 370/2004.
Propunerea de candidatură se depune şi se înregistrează la Biroul Electoral Central în 4 exemplare, un exemplar original şi 3 copii. Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese ale candidaţilor se publică pe pagina de internet a Biroului Electoral Central, în termen de 48 de ore de la înregistrarea candidaturilor.
Conform art. 29 din Legea 370/2004, Biroul Electoral Central verifică îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii şi respinge înregistrarea candidaturilor care nu îndeplinesc condiţiile legale. Înregistrarea şi respingerea înregistrării candidaturilor de către Biroul Electoral Central se fac prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora. Biroul Electoral Central întocmeşte procese-verbale din care rezultă data şi ora afişării deciziilor de înregistrare sau, după caz, de respingere a înregistrării candidaturilor.
Candidaţii, partidele politice, organizaţiile minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale şi alegătorii pot contesta la Curtea Constituţională deciziile BEC de respingere a înregistrării candidaturilor în termen de 24 de ore. Contestaţiile se fac în scris. Curtea Constituţională soluţionează contestaţiile în termen de cel mult 2 zile de la înregistrare. Hotărârile sunt definitive şi se comunică de îndată Biroului Electoral Central. (art. 31 din Legea nr. 270/2004).
În cel mult 24 de ore de la expirarea termenului de soluţionare a contestaţiilor, Biroul Electoral Central aduce la cunoştinţa publică, prin afişare pe pagina proprie de internet şi prin intermediul mass-mediei, candidaturile şi semnele electorale definitive, în ordinea în care au fost depuse. În acelaşi termen, Biroul Electoral Central comunică birourilor electorale judeţene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, candidaturile şi semnele electorale definitive, în ordinea în care au fost depuse, acestea având obligaţia de a le afişa de îndată la sediul lor.
Prevederi legale privind soluţionarea contestaţiilor şi validarea candidaturilor la Curtea Constituţională
Curtea Constituţională are două categorii de atribuţii privind candidaturile la alegerile prezidenţiale: veghează la respectarea, în ansamblu, a procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi soluţionează, punctual, contestaţiile privind înregistrarea sau neînregistrarea candidaturilor.
Conform art. 37 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului. Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este, astfel, validat de Curtea Constituţională.
Contestaţiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de Preşedinte al României, precum şi cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii se soluţionează de Curtea Constituţională, cu votul majorităţii judecătorilor.
