Mica risipa mare din institutiile publice romanesti. In 2012, statul a prejudiciat statul cu 363 milioane de euro

13-02-2014 16:56


risipa de bani publici

Ultimul raport al Curtii de Conturi ofera o imagine revoltatoare a risipei din institutiile statului roman. Mica risipa din institutiile publice ne costa anual miliarde de euro.

Peste 27 de miliarde de lei, aceasta e valoarea totala a neregulilor contabile din institutiile statului in anul 2012.

Calculul a fost facut de Curtea de Conturi, al carei raport, publicat recent, este o mina de aur pentru cine vrea sa vada cum se risipeste in Romania banul public. De la bilete de muzeu nedeclarate pana la masini de teren cumparate din banii contribuabililor sau terenuri ratacite in contabilitate, exemplele de risipa din raportul pe 2012 al Curtii de Conturi sunt nenumarate. Le-am ales doar pe cele mai pitoresti.

La Muzeul Cotroceni se intra cu nasu’

Potrivit Curtii de Conturi, la Muzeul National Cotroceni, care tine de Administratia Prezindetiala, s-a constatat “nedepunerea zilnica la casierie a incasarilor din vanzarea biletelor de intrare la muzeu si a marfii din stand” si „neretinerea garantiei materiale pentru o persoana cu atributii de casier”.

Pe scurt, se pare ca la Cotroceni se mai poate intra si cu nasu’, fara bilet. Curtea de Conturi spune ca tot aici se dau si sporuri de toxicitate, desi nu am putut determina care sunt aburii toxici in care lucreaza angajatii de la Cotroceni.

La Institutul Revolutiei Romane din Decembrie 1989 se vorbeste prea mult la telefon, spune Curtea de Conturi.

Auditorii au constatat „neurmarirea incadrarii in plafonul de minute prevazut in contractele incheiate pentru cheltuielile cu telefonia mobila si, implicit, nerecuperarea sumelor reprezentand depasiri”. Fiindca, dupa cum se stie, adevarul despre Revolutie nu se poate afla decat vorbind toata ziua la telefon.

Institutul Roman pentru Drepturile Omului nu respecta drepturile omului

Desi probabil n-ati auzit de el, Institutul Roman pentru Drepturile Omul se ocupa cu „buna cunoastere de catre organismele publice, asociatiile neguvernamentale si de catre cetatenii romani a problematicii drepturilor omului”. In schimb, Institutul nu prea cunoaste problematica drepturilor salariale ale angajatilor asa ca, spun auditorii Curtii de Conturii, in statele de plata nu se completasera date precum: „timpul efectiv lucrat”, „venitul realizat potrivit timpului efectiv lucrat”,veniturile aferente concediului de odihna”. Sau prenumele salariatilor. Nu e o gluma, pur si simplu in statele de plata erau scrise doar numele, fiindca oricum sunt bani publici, ce conteaza la cine se duc.

iccj

Instanta suprema mai incalca legea

Controlul Curtii de Conturi la Inalta Curte de Casatie si Justitie a dus la concluzia ca instanta suprema din Romania mai calca din cand in cand legea.

De pilda, atunci cand e vorba de „lichidarea cheltuielilor de transport, a celor cu medicamentele, precum si a celor cu transportul de la domiciliul angajatilor la locul de munca”, care s-a facut fara ca documentele justificative sa fie vizate.

De asemenea, ICCJ nu si-a platit toate taxele – „nu au fost retinute si virate contributiile sociale datorate, aferente indemnizatiilor acordate judecatorilor in baza prevederilor art. 81 (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor”. Bine ca totusi e ICCJ, fiindca daca facea asta chioscul cu tigari din colt sigur era inchis.

Secretariatul general al Guvernului da salarii de merit pe viata

La Secretariatul General al Guvernului, daca ai luat odata salariu de merit, il iei tot restul vietii. Potrivit Curtii de Conturi, „in perioada 2010-2013 s-au angajat, lichidat, ordonantat si platit cheltuieli cu drepturi de personal necuvenite, estimate la 1.180 mii lei, prin mentinerea in salariile de baza a salariilor de merit acordate in anul 2009, dupa implinirea perioadei de 1 an pentru care acestea au fost acordate, data dupa care salariile de baza ar fi trebuit recalculate”.

Topul celor mai mari salarii din ministere. Infografic interactiv

Instititul pentru Romanii de Pretutindeni al Ministerului Afacerilor Externe este, in schimb, foarte stricator. Nimic nu rezista acolo mai mult de trei luni. Asa spune auditul Curtii de Conturi, care a constata „scoaterea din functiune a unor mijloace fixe si obiecte de inventar, fara aprobarea ordonatorului principal de credite si fara a se stabili daca mai pot fi utilizate sau daca mai sunt in stare de functionare. In aceste conditii au fost casate in luna martie 2013 bunuri achizitionate cu doar 3 luni in urma”.

Ministerul Turismului vinde fier vechi ieftin

In 2012, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului a avut patru sefi – Elena Udrea, Cristian Petrescu, Eduard Hellvig si Liviu Dragnea. Unul dintre ei, nu stim care, s-a ocupat si cu vanzare de fier vechi la un pret care i-ar fi facut si pe baietii care il duc cu caruta sa se cruceasca: 50 euro pe tona. Pretul fierului vechi in Romania este, in realitate, intre 200 si 270 euro/tona. In acest fel, spune Curtea de Conturi, Ministerul a reusit sa scada valoarea unei hale pe care voia sa o vanda de la 664 mii lei la 22 mii lei.

Dar asta e joaca de copii fata de alte sume risipite de acest Minister. De exemplu MDRT a inregistrat lucrari de reglemantare in domeniul urbanismului, constructiilor si amenajarii teritoriului de 1 leu bucata, castigand astfel suma de 431 lei. Valoarea normala, potrivit Curtii de Conturi, era de 48.726 lei. Iar in contabilitatea Ministerului, auditorii au gasit o mica neconcordanta de 43.000 de lei, „inregistrati eronat”. Iar pentru paza unui teren pe care „MDRT nu a efectuat si nu efectueaza nicio activitate” s-au cheltuit 478.000 de lei.

Justitia e oarba cand e vorba de sporuri la salariu

Ministerul Justitiei pare sa fie unul dintre campionii ilegalitatilor, potrivit Curtii de Conturi. Printre neregulile descoperite – sporuri de jumatate de milionde lei noi date fara niciun motiv. E vorba de un spor de confidentialitate care exista deja in salariul de baza, dar tot s-a platit, si de o compensatie de risc/pericol deosebit care s-a acordat, potrivit notei de fundamentare a Ministerului Justitiei, ”avand in vedere faptul ca managementul de personal este axat atat pe eficienta, cat si pe echitate, iar construirea unei relatii eficiente cu subalternii are la baza, pe langa alte instrumente, si recunoasterea meritelor acestora”. Se pare ca riscul la care sunt expusii angajatii Ministerului este cel de a suferi efectele limbii de lemn.

Ministerul a contestat insa masurile Curtii de Conturi, care acuza un prejudiciu de 553.000 lei iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel. Ramane de vazut daca judecatorii vor fi sau nu de acord ca sporurile pe care le-au primit erau ilegale.

La Ministerul Apararii se completeaza ca la armata

Ministerul Apararii Nationale a uitat sa faca acte pentru 3 hectare de teren langa Brasov. Asa rezulta din raportul Curtii de Conturi, care noteaza in dreptul UM Ghimbav „neinregistrarea in evidenta contabila a unui teren in suprafata de 33.375 m. Iar la UM 01784 Ramnicu-Valcea, 690 de metri patrati au disparut misterios fiind „constatati in minus cu ocazia intabularii terenului aferent cazarmii 559 din cadrul UM.”

Dar asta e joca de copii fata de ce a gasit Curtea de conturi al Ministerul Transporturilor si Infrastructurii.

Masini noi pe banii Ministerului Transporturilor

MTI a incheiat cu unele unitati aflate in subordinea, coordonarea sau sub autoritatea sa, contracte de comodat prin care s-au pus la dispozitia ministerului, in folosinta gratuita, un numar de 17 autoturisme cu valoare/pret de achizitie, respectiv capacitate cilindrica peste limita legala aprobata prin acte de reglementare (Volkswagen, Audi, Mitsubishi, Toyota). Masinile care fac obiectul contractelor de comodat au fost achizitionate de unitati care se confrunta cu dificultati financiare (SNTF CFR Calatori, CNCF CFR SA, SNTFM CFR Marfa), care inregistreaza venituri provenite, in majoritatea lor, din alocatii de la bugetul de stat. Prin contractele de comodat au fost prevazute clauze care contravin prevederilor art. 2151 alin. 1) din Noul Cod Civil al Romaniei, in sensul ca s-a transferat comodantului obligatia de a suporta cheltuielile aferente exploatarii in conditii normale a autoturismului, precum: asigurare RCA, rovinieta, taxe, intretinere, revizii, reparatii curente si accidentale, precum si o cantitate sau o suma de bani, dupa caz, pentru carburant, cu posibilitatea de suplimentare a cantitatilor/valorilor in baza unor solicitari scrise transmise de comodatar. In acest mod, in anul 2012 au fost generate operatorilor economici din subordinea ministerului cheltuieli care nu au contribuit la realizarea veniturilor in valoare totala de 620 mii lei”.

Daca n-ati avut rabdare sa cititi tot paragraful de mai sus, iata rezumatul: niste domni de la CFR si-au luat practic masini noi pe banii statului si si-au decontat RCA, service si bezina. Doar nu va asteptati ca angajatii CFR sa circule cu trenul?

Toate drumurile duc la Oficiul Postal Targu Jiu

Nu toate institutiile au fost capabile sa risipeasca sume atat de mari. Biblioteca Nationala a Romaniei, de pilda, a platit in avans 22.000 de lei pentru facturi de gaz si curent, desi consumul a fost mult mai mic. Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale a decontat fara acte diverse deplasari care aveau ca destinatie Oficiul Postal Targu Jiu, dar aveau loc in week-end iar persoanele care se deplasau nu aveau nicio justificare sa mearga la respectivul Oficiu Postal. Ce au facut acolo ramane un mister, fiindca nici rapoarte nu au facut.

Academia Romana, pe de alta parte, s-a declarat proprietara asupra unor imobile care apartin de fapt statului roman. Nu-i mare lucru, imobilele sunt estimate doar la 600.000 de lei. Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989 a impartit in stanga si in dreapta bilete de tren si cartele de metrou, fiindca in fond pentru asta am iesit la Revolutie, ca sa mergem gratis cu trenul. 6.542 de bilete de calatorie CFR si 504 cartele Metrorex au disparut misterios in aceste circumstante – „nu exista documente justificative care sa ateste distribuirea acestora catre beneficiari”.

Cum a vandut ilegal un membru al Academiei casa lui Henri Coanda

Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor nu se uita la bani De 43.000 de lei a luat servicii de distrugere documente. De 30.000 lei antivirusi si programe de arhivare - daca va intrebati cine da banii pe WinZip, se pare ca raspunsul e „institutiile statului roman”. Plus 15 abonamente de televiziune digitala, fiindca nu poti solutiona contestatii daca imaginea de la televizor e cu purici.

Programul UE pentru masini de fite

Sa fim insa drepti: se face risipa si de bani europeni, nu doar de bani romanesti. Doar un exemplu din aportul Curtii de Conturi: „In cazul unui proiect avand ca obiectiv formarea profesionala in domeniul IT, orientare si consiliere pentru someri, s-a constatat achizitionarea unui autoturism de tip SUV (marca Nissan Juke), a carui necesitate vizavi de rezultatele care se doresc obtinute in cadrul acestui proiect nu se justifica (rezultatul proiectului consta in instruirea a „ cel putin 60 de someri tineri si de lunga durata (in special tineri) din judetul Valcea si judetul Dolj din mediul urban....”)”. Iar intr-un alt proiect, avand ca scop „Dezvoltarea competentelor manageriale si antreprenoriale” s-a cumparat un Mercedes optionale de 3.000 euro: sistem asistenta parcare, scaune fata incalzite, volan si schimbator de viteze in piele, pachet de iluminare interioara.

Ce a descoperit Curtea de Conturi acum doi ani. Jaf din bani publici

Pe scurt, institutiile statului roman sunt experte la risipit banii publici. Bilantul acestei risipe este dezolant. 519 milioane de euro pierdute din sume neincasate de institutii din diverse motive. 363 de milioane de euro din prejudicii. Iar valoarea totala a neregulilor financiar-contabile constatate de Curtea de Conturi este de 6,24 miliarde euro. Adica aproape 4.5% din PIB-ul Romaniei. Daca acesti bani nu s-ar risipi, am avea – fara exagerare - cea mai mare crestere economica din Europa. Asa, avem poate cei mai relaxati functionari publici.

Sursa: Pro TV

VIDEO PROTVPLUS.RO