Care sunt fructele și legumele stropite cu pesticide cel mai des. Măsuri pentru a te feri de alimentele cu pesticide

Multe dintre acestea au o toxicitate ridicată, astfel încât se asociază cu o serie de efecte negative asupra sănătății umane. Fermierii sunt cei mai expuși riscurilor, având contact direct cu aceste substanțe, iar consumatorii iau contact prelungit cu pesticidele prin ingestia alimentelor care prezintă reziduuri. Anumite categorii de persoane sunt mai vulnerabile la toxicitatea lor, cum ar fi copiii mici. Descoperă care sunt fructele și legumele stropite cel mai des cu pesticide și cum reduci expunerea la aceste substanțe nocive.

Ce fructe și legume sunt stropite cu pesticide

Numeroase fructe și legume din comerț sunt stropite cu pesticide. Nu există un raport complet, cu date exacte, privind cantitatea de pesticide din toate alimentele aflate pe piața din România. Cu toate acestea, avem la dispoziție o serie de statistici.

Spre exemplu, raportul anual EWG „Dirty Dozen” conține cele mai noi date privind contaminarea cu pesticide a alimentelor în Statele Unite, având la bază analize efectuate de către FDA (Food and Drug Administration). În 2024, raportul „Dirty Dozen” arată că fructele și legumele cele mai contaminate cu pesticide sunt:

Citește și

De ce Bela Karoly a căzut în dizgrația regimului comunist. Oficialii români au fost îngroziţi de ce a făcut la Moscova

• Căpșunele;

• Spanacul;

• Varza Kale;

• Strugurii;

• Piersicile;

• Perele;

• Nectarinele;

• Merele;

• Ardeii grași și iuți;

• Cireșele;

• Afinele:

• Fasolea verde.

Același raport arată că cele mai „curate” alimente, pe baza analizelor USDA (United States Department of Agriculture) sunt:

• Morcovii;

• Pepenele verde și galben Honeydew;

• Mango;

• Cartofii dulci;

• Varza;

• Ciupercile;

• Kiwi;

• Sparanghelul;

• Papaya;

• Ceapa;

• Ananasul;

• Avocado;

• Porumbul dulce.

În orice caz, aceste date nu sunt neapărat aplicabile în Europa și în România.

Raportul PAN Europe din 2021 pune la dispoziție câteva date statistice privind contaminarea cu unele pesticide disruptori endocrini a fructelor și legumelor din Europa, alături de țara de origine. Pe lista roșie sunt incluse cele mai contaminate alimente:

• Rădăcina de pătrunjel Polonia;

• Legume cu frunze verzi baby (cum ar fi baby spanac) din Spania și Italia;

• Fetica din Belgia și Germania;

• Cireșele din Franța și Chile;

• Perele din Belgia și Portugalia;

• Kale din Spania;

• Piersicile din Chile și Africa de Sud;

• Caisele din Grecia și Franța;

• Căpșunele din Belgia, Olanda și Grecia.

Același raport conține și o listă verde cu alimentele cele mai sărace în pesticide disruptori endocrini:

• Broccoli din Spania;

• Usturoi din Franța;

• Mango din Peru;

• Ceapă din Peru și Portugalia;

• Castraveți din Grecia și Portugalia;

• Pepenele verde;

• Măslinele;

• Cartofii din Portugalia;

• Avocado;

• Ananas;

• Conopida din Portugalia;

• Varza comună din Austria și Cehia;

• Mandarinele din Maroc, Peru și Africa de Sud. 

Alte alimente, precum roșiile, morcovii, ridichile, salata verde, afinele, sunt incluse pe lista galbenă, având un nivel mediu de reziduuri.

De asemenea, potrivit articolului „Ranking of the top fruits with pesticide residues this summer”, datele colectate din analizele European Food Safety Authority (EFSA) din 2021 arată că fructele de vară cele mai contaminate cu pesticide sunt strugurii de masă, căpșunele, piersicile, caisele și cireșele.

Prin urmare, majoritatea fructelor și legumelor sunt stropite cu pesticide sintetice, atât timp cât acestea nu provin din agricultura organică. Nivelul de contaminare diferă mult în funcție de tipul de alimente, țara de origine, sezon și an.

În timp ce unele sunt sărace în pesticide și sunt mai sigure pentru consum, altele conțin reziduuri excesive, fiind recomandat să le înlocuim cu variante organice.

În orice caz, nu se cunosc cu exactitate reziduurile de pesticide din alimentele aflate pe piața românească.

Pericolul pesticidelor

Pesticidele pot cauza tulburări acute la nivelul organismului, dar și cronice, care pot apărea după luni sau ani de la expunere. Acestea au efect cumulativ în organism, dar și în sol. De asemenea, anumite tipuri de pesticide sunt mai toxice decât altele, descrie studiul „Farmers’ Exposure to Pesticides: Toxicity Types and Ways of Prevention” (Christos A. Damalas și Spyridon D. Koutroubas).

Așa cum prezintă European Environment Agency, chiar dacă unele pesticide cu toxicitate ridicată au fost interzise în urmă cu mulți ani, cum ar fi DDT și artrazina, ele persistă în sol și continuă să ne afecteze sănătatea.

Aceste substanțe pot avea numeroase consecințe asupra organismului, care depind de tipul lor. Spre exemplu, potrivit United States Environmental Protection Agency, organofosfații și carbamații afectează sistemul nervos. Anumite pesticide au potențial carcinogenic, iar altele sunt considerate disruptori endocrini (afectează producția de hormoni).

Femeile însărcinate, copiii mici și sugarii sunt cei mai susceptibili la efectele toxice ale pesticidelor. Sistemul imun al bebelușilor și copiilor este încă în formare, iar procesele de detoxifiere nu funcționează optim la această vârstă. Astfel, expunerea la vârste fragede se poate asocia cu leziuni permanente în organism. De asemenea, persoanele care lucrează în industria agriculturii sunt cele mai expuse la cantități mari de pesticide.

În general, cantitățile de pesticide din alimente sunt mult prea mici pentru a determina simptome acute. Efectele toxice acute ale expunerii la pesticide apar în special în rândul fermierilor. Potrivit Californians for Pesticide Reform, acestea pot mima simptomele răcelii și gripei. Reacții severe pot apărea în special la persoanele cu astm bronșic. Printre manifestările acute se numără:

• Amețeală;

• Iritație la nivelul ochilor, nasului și gâtului (înțepături, arsură);

• Diaree;

• Greață și vărsături;

• Confuzie;

• Erupții cutanate și vezicule;

• Dureri de cap.

Otrăvirea accidentală cu carbamați sau organofosfați are ca rezultat coma, convulsiile, dificultățile de respirație, incontinența urinară și decesul.

Piretroidul, un tip de insecticid frecvent utilizat, este neurotoxic în special pentru făt, fiind un motiv de îngrijorare în rândul femeilor însărcinate.

Printre efectele cronice ale expunerii prelungite la pesticide, chiar și în doze foarte mici, se numără:

• Diferite tipuri de cancer;

• Infertilitate și alte tulburări ale organelor reproducătoare;

• Malformații congenitale;

• Leziuni la nivelul creierului și sistemului nervos;

• Complicații în sarcină, cum ar fi avort spontan și nașterea unui făt mort;

• Tulburări de dezvoltare;

• Afectarea organelor interne (cum ar fi ficatul și rinichii);

• Tulburări ale sistemului endocrin – afectează producția de hormoni implicați în metabolism, controlul stresului și ritmului circadian, creștere și dezvoltare sau în alte funcții.

Măsuri pentru a te feri de alimentele cu pesticide

Următoarele metode te pot ajuta să reduci expunerea la pesticide:

Măsuri înainte de procurare

În primul rând, contează foarte mult de unde anume îți procuri fructele și legumele. Ai la îndemână câteva metode prin care poți evita pesticidele încă dinainte de a pune alimentele pe masă:

• Alege alimentele organice sau bio – fructele și legumele bio nu conțin pesticide sintetice, fiind mai sigure pentru consum, în special în cazul copiilor, sugarilor și femeilor însărcinate. Poți opta pentru variantele organice cel puțin în cazul alimentelor din listele roșii (cele mai contaminate). Ai grijă să le alegi numai pe cele certificate, care prezintă eticheta specifică eco;

• Cultivă în propria grădină – dacă locuiești la curte și timpul îți permite să grădinărești, poți produce chiar tu câteva legume și fructe fără pesticide;

• Cumpără de la producători locali – poți lua în considerare să cumperi legume și fructe de la un producător de încredere, care cultivă în condiții naturale, fără substanțe chimice. Atenție! Producția agricolă locală nu este întotdeauna sigură. Dimpotrivă, unii dintre micii producători aplică doze excesive de pesticide (peste limita maximă recomandată pe ambalaje), deoarece nu sunt informați corect. Așadar, fii atent atunci când îți alegi furnizorul.

Măsuri după procurare

Așa cum prezintă National Pesticide Information Center, următoarele metode pot reduce cantitatea de pesticide din fructe și legume:

• Spală bine coaja fructelor și legumelor sub jet de apă rece, folosind o strecurătoare;

• Folosește o perie specială pentru curățarea legumelor și fructelor ferme;

• Freacă ușor cu degetele fructele moi, sub jet de apă (cum ar fi strugurii și căpșunele);

• Îndepărtează frunzele de la exterior de pe varză sau salată verde;

• Decojește legumele și fructele care nu sunt organice (bio) – pesticidele se acumulează în coajă. Totuși, prin decojire sunt îndepărtate cantități semnificative de nutrienți, cum ar fi fibre, antioxidanți și vitamine, care sunt concentrați în coajă;

• Spală sub jet de apă inclusiv fructele și legumele pe care urmează să le decojești – chiar și lămâile, portocalele sau pepenii;

• Nu folosi coajă de lămâie sau portocală convențională în prepararea deserturilor – alege-le pe cele bio, cu coajă comestibilă;

• Spală-te bine pe mâini cu apă și săpun înainte și după manipularea fructelor și legumelor.

În orice caz, aceeași sursă precizează că nicio metodă nu este 100% eficientă pentru a elimina reziduurile de pesticide. De asemenea, nu este indicată utilizarea de soluții comerciale, cum ar fi detergenți sau săpun, pentru a curăța fructele și legumele. Pe lângă faptul că nu sunt mai eficiente decât apa, acestea se asociază cu alte riscuri pentru sănătate.

Așadar, numeroase fructe și legume sunt stropite cu pesticide în procesul de producție. Probabil cea mai sigură metodă de a reduce expunerea la pesticide este consumul vegetalelor organice, fie cultivate în propria grădină, fie cumpărate de la furnizori de încredere.

Articol recomandat de sport.ro

Sârbii, nemiloși cu fotbaliștii din Kosovo după ce au văzut cum au lăsat vestiarul de pe Arena Națională