Care este cel mai bun desert din lume în 2025. Singurul preparat din România inclus în top 100

62599918
Shutterstock

Un preparat tradițional românesc s-a clasat pe locul 33 în topul celor 100 cele mai bune deserturi din lume, realizat de ghidul culinar online TasteAtlas, bazat pe aproape 97.500 de voturi de la utilizatori din întreaga lume.

Clasamentul TasteAtlas include 2.274 de deserturi evaluate, iar papanașii românești, apreciați cu 4,28 stele din 5, figurează în listă ca unul dintre cele mai populare și iconice deserturi din lume.

Clasarea lor la nivel global aduce din nou în lumina reflectoarelor bucătăria dulce românească și contribuie la promovarea patrimoniului nostru culinar pe scena internațională a gusturilor. 

Top 10 cele mai bune deserturi din lume

1) Antakya künefesi – desert turcesc tradițional, considerat cel mai bun din lume.

2) Clotted cream ice cream – înghețată tradițională englezească.

Citește și
O eclipsă solară rară care va crea un „Inel de Foc" va avea loc mâine. De unde poate fi văzută
O eclipsă solară rară care va crea un „Inel de Foc" va avea loc mâine. De unde poate fi văzută

3) Gelato al pistacchio – gelato cu fistic din Italia.

4) Strudel di mele  – desert cu mere din Italia/Alpi.

5) Gaziantep baklavası – baklava din Turcia.

6) Fıstıklı sarma – baklava cu fistic din Turcia.

7) Tembleque – budincă dulce din Puerto Rico.

8) Crêpes sucrées – clătite dulci din Franța.

9) Tinginys – desert cu ciocolată din Lituania.

10) Pão de Ló de Ovar – prăjitură portugheză tradițională.

Papanași tradiționali – rețeta autentică

Papanașii sunt un desert tradițional românesc. Aceste gogoși umplute cu brânză de vaci (sau urdă), prăjite sau fierte, sunt servite cu smântână și dulceață de fructe sau gem. Ingrediente precum făina, ouăle, grișul și zahărul contribuie la textura lor pufosă și gustul delicios.

Originea papanașilor este subiect de dezbatere. Unii istorici culinari susțin că papanașii au apărut în zonele montane ale României, unde produsele lactate proaspete erau la îndemână. Alții consideră că aceștia au fost influențați de tradițiile culinare din Imperiul Austro-Ungar. De asemenea, există o poveste populară care leagă papanașii de un căpitan danez care, în încercarea de a controla vasul, a înfipt o gogoașă pe o spiță a cârmei, dând naștere astfel acestui desert.

Astăzi, papanașii sunt considerați un simbol al ospitalității și tradiției românești, fiind preparați în gospodării și serviti în restaurante din întreaga țară. Fie că sunt fierți sau prăjiți, aceștia continuă să aducă bucurie și savoare în mesele românilor.

Variante regionale – moldovenești și ardelenești

Papanașii sunt un preparat culinar, fie prăjit, fie fiert, făcut din brânză de vaci, ouă și făină sau griș, în funcție de regiune. În Transilvania, de exemplu, papanașii se servesc fierți, iar la bază stă brânza de vaci bine scursă și grasă.

Papanașii fără brânză nu mai pot fi numiți astfel, ci seamănă mai degrabă cu gogoși în formă de papanași. În engleză, traducerile variază de la „cheese pancakes” la „sweet cheese dumplings”, toate punând accentul pe brânză.

Deși papanașii sunt considerați un desert tradițional românesc, rețete similare există în alte țări europene — în Austria, Germania sau Ungaria — fiecare cu particularitățile sale. În România, variantele diferă prin ingrediente, proporții și metode de preparare: unii adaugă zahăr în compoziție, alții preferă să îndulcească doar cu dulceață, iar papanașii pot fi prăjiți, fierți sau copți la cuptor.

Indiferent de proveniență, papanașii rămân un simbol al bucătăriei românești, apreciat atât de localnici, cât și de vizitatori. Fie că îi savurezi în restaurant sau îi prepari acasă, nu trebuie să îți lipsească smântâna și dulceața preferată, iar zahărul pudră e o idee excelentă pentru un plus de savoare.

Papanași moldovenești

Papanașii moldovenești reprezintă o variantă tradițională a desertului clasic românesc, cu o metodă distinctă de preparare care îi diferențiază de papanașii prăjiți obișnuiți. Spre deosebire de aceștia, papanașii moldovenești nu sunt prăjiți în baie de ulei, ci se prepară în tigaie cu doar puțin ulei pentru a unge suprafața, rezultând astfel o textură mai ușoară și mai puțin grasă.

Un element esențial pentru reușita acestui desert este alegerea corectă a brânzei de vaci. Este recomandată o brânză bine scursă de zer, fermă, care să nu fie moale sau cremoasă, pentru a asigura consistența potrivită a aluatului.

Ingrediente specifice pentru papanașii moldovenești constau în 500 g brânză de vaci bine scursă, 1 ou, 4 linguri de griș de grâu (poate fi înlocuit cu făină), un praf de sare, 2 linguri de zahăr, o esență de vanilie, după gust și 50 ml ulei de floarea-soarelui (pentru uns tigaia).

Aluatul se prepară rapid, iar papanașii se servesc, tradițional, alături de smântână sau iaurt și dulceața preferată. Această variantă este apreciată pentru gustul echilibrat și textura delicată, fiind o alegere ideală pentru cei care preferă deserturi mai puțin prăjite.

Papanașii moldovenești, numiți Sirniki, păstrează astfel o legătură puternică cu bucătăria est-europeană, unde preparate similare cu brânză de vaci sunt populare, aducând un plus de varietate în repertoriul dulce tradițional românesc.

Papanași ardelenești

Papanașii fierți reprezintă o variantă tradițională a desertului românesc, specifică regiunii Ardealului. Această rețetă este apreciată pentru textura sa delicată și gustul echilibrat, diferind semnificativ de papanașii prăjiți, mult mai răspândiți în alte zone ale țării.

Pentru prepararea papanașilor ardelenesti, ingredientele principale includ brânza de vaci bine scursă, ouă, zahăr, griș și coajă rasă de lămâie, care adaugă un plus de prospețime compoziției. Aluatul se frământă până devine omogen și se lasă la rece aproximativ o oră pentru a permite grișului să se umfle, asigurând astfel o textură fermă la fiert.

Papanașii se modelează în porții de aproximativ 50 de grame și se fierb în apă clocotită timp de 6-7 minute, până când se ridică la suprafață. Imediat după fierbere, aceștia se scot și se trec prin pesmetul prăjit, care îi învelește cu o crustă crocantă și aromată.

Pesmetul se prepară prin prăjirea lui în ulei încins, până capătă o culoare aurie, după care se adaugă zahăr tos și zahăr vanilat, pentru un gust dulce și intens. Este important ca pesmetul să fie pregătit în paralel cu fierberea papanașilor, pentru ca aceștia să fie acoperiți cât sunt încă fierbinți, astfel încât pesmetul să adere bine.

Papanașii ardelenesti fierți pot fi serviți alături de smântână și dulceață, însă sunt delicioși și simpli, cu aroma autentică a brânzei și coajei de lămâie.

Cum să obții papanași pufoși și fragezi

Alege brânza de vaci potrivită. Brânza trebuie să fie bine scursă de zer, fermă, dar totodată cremoasă. O brânză prea umedă va face aluatul prea moale, iar papanașii vor ieși greoi.

Folosește ingrediente proaspete și de calitate. Ouăle proaspete, făina și grișul trebuie să fie de bună calitate pentru o textură optimă.

Respectă proporțiile de făină și griș. Un echilibru corect între brânză, făină și griș este esențial. Prea multă făină va face papanașii tari, iar prea puțină va duce la un aluat lipicios, greu de modelat.

Lasă aluatul să se odihnească. După frământare, lasă aluatul să stea la rece cel puțin 30-60 de minute. Aceasta permite grișului să se hidrateze și aluatului să se lege mai bine.

Modelează papanașii cu grijă. Formează papanași de dimensiuni uniforme pentru a se găti egal și complet.

Fierbe papanașii în apă clocotită. Fierberea trebuie să fie blândă, iar papanașii vor fi gata când se ridică la suprafață. Evită fierberea prelungită care îi poate face tari.

Prăjește sau coace la temperaturi moderate. Dacă optezi pentru varianta prăjită, folosește ulei bine încins și prăjește papanașii până capătă o culoare aurie, dar fără să se ardă.

Servește papanașii imediat. Papanașii sunt cei mai fragezi și gustoși când sunt consumați imediat după preparare, alături de smântână și dulceața preferată.

Cum se servesc papanașii

Papanașii se servesc, în mod tradițional, sub formă de două inele de aluat prăjit sau fiert, suprapuse, cu o „bilă” mai mică de aluat așezată deasupra, asemănător unei pălării.

Pe fiecare porție se pune generos smântână (sau iaurt grecesc, după preferință), care oferă un contrast cremos și răcoritor.

Deasupra smântânii se adaugă dulceața, în cantitate suficientă pentru a echilibra gustul ușor acrișor al brânzei. Dulceața trebuie să fie bine răspândită, astfel încât să acopere ușor papanașul și să ofere un plus de savoare.

La final, papanașii pot fi presărați cu zahăr pudră pentru un aspect elegant și un plus de dulceață.

Dulceața de afine este cea mai tradițională și cea mai populară alegere, datorită gustului său ușor acrișor care completează perfect papanașii.

Alte opțiuni frecvente includ dulceața de vișine, cireșe amare, mure sau zmeură, care adaugă note fructate intense.

Pentru un plus de originalitate, se pot folosi și gemuri sau sosuri de fructe de pădure, iar uneori chiar sosuri de ciocolată sau caramel, în funcție de preferințe.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Federica Brignone, aur la slalom uriaș și o situație RARISIMĂ pe podium! Italianca, impecabilă după accidentarea gravă de anul trecut
GALERIE FOTO Federica Brignone, aur la slalom uriaș și o situație RARISIMĂ pe podium! Italianca, impecabilă după accidentarea gravă de anul trecut
Citește și...
O eclipsă solară rară care va crea un „Inel de Foc" va avea loc mâine. De unde poate fi văzută
O eclipsă solară rară care va crea un „Inel de Foc" va avea loc mâine. De unde poate fi văzută

O eclipsă rară va crea un „Inel de Foc” pe o mare parte a Pământului, miercuri, 17 februarie. Este un fenomen cunoscut sub numele de eclipsă inelară și va acoperi până la 96% din Soare.

Noul An Chinezesc, sărbătorit și în România. Anul Calului de Foc se repetă doar o dată la 60 de ani
Noul An Chinezesc, sărbătorit și în România. Anul Calului de Foc se repetă doar o dată la 60 de ani

Un miliard și jumătate de persoane se pregătesc pentru trecerea în Noul An Chinezesc. Și asiaticii, stabiliți în România, sărbătoresc.

Aglomerație pe pârtiile din țară. Mii de elevi învață să schieze în vacanța de o săptămână
Aglomerație pe pârtiile din țară. Mii de elevi învață să schieze în vacanța de o săptămână

Agitația din jurul școlilor s-a mutat - zilele acestea - pe pârtii. Elevii din jumătate de țară sunt în vacanță, iar mulți și-o petrec în tabără, la munte. Este și cea mai aglomerată perioadă pentru instructorii de schi.

Recomandări
Cine scapă de tăieri. Guvernul a stabilit reducerile de 10% din cheltuielile cu personalul
Cine scapă de tăieri. Guvernul a stabilit reducerile de 10% din cheltuielile cu personalul

La mai bine de șase luni de când au început negocierile pentru reforma administrației, coaliția de guvernare a ajuns la un acord privind tăierile cu 10% din cheltuielile cu personalul.

Moment rar în politica românească. Puterea și opoziția susțin prezența lui Nicușor Dan la reuniunea Consiliului lui Trump
Moment rar în politica românească. Puterea și opoziția susțin prezența lui Nicușor Dan la reuniunea Consiliului lui Trump

Decizia de participare a țării noastre la reuniunea inaugurală a Consiliului de Pace creat de președintele Donald Trump, a fost bine primită atât de coaliția de guvernare, cât și de opoziție.

De ce sunt românii atât de atrași de jocurile de noroc. INS le-a inclus în calculul infțaiei. „Riscă bani absolut necesari”
De ce sunt românii atât de atrași de jocurile de noroc. INS le-a inclus în calculul infțaiei. „Riscă bani absolut necesari”

Pentru prima dată în România, jocurile de noroc au fost incluse în calculul ratei inflației. Aceste cheltuieli au devenit suficient de frecvente în bugetul populației, încât să fie urmărite statistic și incluse în coșul de consum.