Diferențele dintre gelato, sorbet și înghețată. Ce desert să alegi și de ce

62562012
Shutterstock

Gelato, sorbet și înghețata clasică sunt deserturi răcoritoare care par asemănătoare, dar fiecare are o textură, o compoziție și un gust distinct. Înțelegerea acestor diferențe ajută la alegerea unei opțiuni potrivite pentru preferințele tale.

Aceste delicii reci sunt toate dulci și aromate, însă în funcție de context, ai putea să alegi una dintre cele trei variante.

Originile deserturilor înghețate

Dragostea pentru deserturile înghețate are câteva secole vechime. Primele dovezi ale deserturilor înghețate provin din China antică, unde oamenii consumau gheață aromată cu diverse siropuri și extracte. În perioada Tang a Chinei (care a durat de la începutul anilor 600 până la începutul anilor 900 d.Hr.), primii producători de „pseudo-înghețată” încălzeau lapte de bivoliță, vacă și capră și îl fermentau într-un fel de iaurt. Apoi îl îngroșau cu făină, îl aromau cu extracte din lemn și îl răceau înainte de servire.

Câteva sute de ani mai târziu, practica a ajuns în Italia și s-a transformat în sorbet și gelato. Există multe povești despre cum s-au produs aceste transformări, deși niciuna nu a fost confirmată oficial.

Unii spun că Marco Polo a avut un rol, iar alții îl indică pe designerul de scenă florentin Bernardo Buontalenti ca presupus inventator al gelato-ului. Indiferent cine a fost responsabil, un lucru este cert: deserturile înghețate pot lua multe forme, și toate sunt delicioase.

Citește și
Un virus transmis de țânțari se răspândește rapid pe o insulă tropicală celebră. Autoritățile au instituit stare de alertă
Un virus transmis de țânțari se răspândește rapid pe o insulă tropicală celebră. Autoritățile au instituit stare de alertă

Dar care sunt, de fapt, diferențele dintre gelato, sorbet și înghețată, pe lângă originea lor?

Ce este înghețata

Îngheţata este, în esenţă, un produs congelat obţinut prin combinarea laptelui sau smântânii, zahărului şi diverselor arome sau adaosuri, apoi prin congelare şi manipulare atentă, astfel încât textura să fie fină, cremoasă şi aerată, conform britannica.com.

Procesul începe cu un “mix” din ingrediente lichide sau semi lichide: lapte, frişcă, uneori gălbenuş de ou (în variante mai bogate), plus zahăr, arome (vanilie, ciocolată, fructe etc.), eventual stabilizatori şi emulsificatori. Ulterior, acest amestec este pasteurizat, omogenizat şi răcit, apoi este “bătut” sau “agitat” în timp ce se îngheaţă. Prin acest proces se introduc bule de aer şi se controlează formarea cristalelor de gheaţă. Asta asigură densitatea, fineţea şi cremozitatea caracteristice îngheţatei.

Din punct de vedere ştiinţific, îngheţata este o emulsie coloidală şi, totodată, un fel de “spumă congelată”. Grăsimea, sub formă de globule, apa, proteinele, zahărul şi aerul sunt dispersate într o fază continuă, ceea ce conferă produsului consistenţă, volum şi textură moale atunci când e servit.

inghetata de casa

Ce este gelato

Există excepții de la regulă, dar spre deosebire de înghețată, gelato aproape niciodată nu conține ouă. Totuși, conține lapte, frișcă și zahăr, doar în proporții diferite. Gelato are mai puțină frișcă în bază decât înghețata, dar mai mult lapte și zahăr.

Totuși, ingredientele nu sunt singurul motiv pentru care gelato este dens, bogat și fin. Textura sa mătăsoasă se datorează în mare parte procesului lent de amestecare, care încorporează mai puțin aer în produsul final. Gelato se servește și la temperaturi mai ridicate decât înghețata, ceea ce îl face mai cremos și cu arome mai nuanțate. Acest desert poate fi găsit în toată Italia, în arome de la fistic la cafea sau lămâie, conform vinepair.

gelato

Ce este sorbetul

Sorbetul, care este practic o variație a granitei italiene, nu conține produse lactate. Compoziția sa este simplă: apă, zahăr și un agent de aromatizare (de obicei piure sau suc de fructe). Consistența sa fină provine în principal din procesul de amestecare, aproape identic cu cel al înghețatei. Uneori, producătorii adaugă chiar alcool în sorbet pentru a-i conferi o textură mai netedă, datorită punctului scăzut de congelare al alcoolului.

sorbet

Ce este șerbetul

Originea sherbet-ului datează din Turcia, în perioada Imperiului Otoman. Desertul a luat naștere dintr-o băutură populară din Orientul Mijlociu numită ‘sharbat’, o băutură răcoritoare dulce și fructată care este încă consumată astăzi. În secolul XX, aceasta a evoluat în desertul înghețat, amestecat cu lapte sau frișcă și servit congelat.

Spre deosebire de sorbet, șerbetul conține lactate, ceea ce îl face mai cremos. Desertul este realizat din fructe pasate și/sau suc de fructe, lapte sau frișcă. De obicei conține zahăr și uneori albuș de ou sau gelatină. Conținutul de grăsime din lapte al șerbetului este de doar 1–2%, ceea ce îl face o opțiune bună pentru cei care urmează o dietă săracă în grăsimi.

sorbet

Sorbet vs. șerbet


Sorbetul este făcut din suc de fructe și zahăr, în timp ce șerbetul include suc de fructe, zahăr și puțin lapte. Această lactată conferă șerbet-ului o consistență mai cremoasă, iar absența ei face ca sorbetul să aibă un gust mai proaspăt și mai vibrant.

Ce desert să alegi

Dacă vrei ceva răcoritor și proaspăt, alege sorbetul. E ușor, fructat și se potrivește după o cină în care ai mâncat paste, pizza sau preparate mai grele.

Dacă vrei o gustare dulce, alege gelato sau înghețata. Poți alege una, două sau trei cupe de diferite arome într-un cornet sau pahar. Poți alege o combinație proaspătă de arome precum mango și căpșuni sau poți merge pe un desert decadent cu gelato de pistachio și nociola (fistic și alune de pădure), arome foarte populare în Italia.

De asemenea, când alegi desertul potrivit pentru tine, ia în considerare următoarele lucruri și ține minte că dacă ești intolerant la lactoză, cel mai probabil va trebui să te rezumi la sorbet.

Gelato

Procent de lactate: Când ne gândim la gelato, ne vine în minte cremozitatea dată de lactate. Conținutul de grăsime este în jur de 4–9%, mult mai mic decât la înghețată, dar mai mare decât la sorbet.

Textură: Gelato are o textură catifelată, care se topește în gură. Este mai dens și mai gros decât sorbetul datorită lactatelor și procesului de amestecare mai lent, care introduce mai puțin aer.

Gust: Gelato este cunoscut pentru aromele intense, precum fistic sau alune de pădure, considerate mai rafinate decât cele ale înghețatei. Aromele fructate și suculente sunt specifice sorbetului.

Cum se servește: Pentru ca gelato să rămână cremos și să nu fie prea tare, trebuie servit la temperaturi mai calde, în jur de -10°C. Înghețata preferă condiții mai reci, fiind depozitată la -25°C.

Sorbet

Sorbetul este complet fără lactate și, prin urmare, potrivit pentru vegani. Conținutul redus de calorii este un alt avantaj.

Procent de lactate: Sorbetul nu conține lactate, ceea ce îl face o opțiune bună pentru persoanele cu intoleranță la lactoză și are un conținut foarte scăzut de grăsimi.

Textură: Lipsa de frișcă și grăsimi face ca sorbetul să fie unul dintre cele mai ușoare, mai „înghețate” și mai delicate deserturi reci.

Cum se servește: Pentru ca aromele intense ale sorbetului să se simtă cât mai bine, este recomandat să fie servit la temperaturi mai calde, între aproximativ -12°C și -6°C. Se servește ca desert simplu sau ca să îți schimbe gustul din gură între felurile de mâncare la o cină festivă.

Înghețată

Înghețata folosește smântână și are de obicei un conținut mai mare de grăsimi. Este cremoasă, dulce și vine într-o varietate mare de arome, de la ciocolată, batoane de ciocolată celebre, cheesecake, negresă sau alte deserturi, până la arome de fructe precum banană, fructul pasiunii sau zmeură, păstrând textura cremoasă și prospețimea aromei de fruct.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Jake Paul a izbucnit în plâns după ce iubita sa a obținut aurul olimpic. Imagini cu boxerul și Jutta Leerdam
FOTO Jake Paul a izbucnit în plâns după ce iubita sa a obținut aurul olimpic. Imagini cu boxerul și Jutta Leerdam
Citește și...
Un virus transmis de țânțari se răspândește rapid pe o insulă tropicală celebră. Autoritățile au instituit stare de alertă
Un virus transmis de țânțari se răspândește rapid pe o insulă tropicală celebră. Autoritățile au instituit stare de alertă

Un grup de insule exclusiviste și însorite se află în alertă după ce Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) a emis un avertisment urgent privind un focar viral.

Un bărbat din Italia a aruncat din greșeală la gunoi 20 de lingouri de aur. Cum au fost recuperate
Un bărbat din Italia a aruncat din greșeală la gunoi 20 de lingouri de aur. Cum au fost recuperate

Un bărbat de 57 de ani a aruncat din greșeală la gunoi 20 de lingouri de aur, în valoare de aproximativ 120.000–130.000 de euro, potrivit Fanpage.it.

Dunărea s-ar putea transforma într-o veritabilă „autostradă albastră”, navigabilă 340 de zile pe an
Dunărea s-ar putea transforma într-o veritabilă „autostradă albastră”, navigabilă 340 de zile pe an

În doi ani, Dunărea s-ar putea transforma într-o veritabilă „autostradă albastră”. 

Recomandări
Statul are de recuperat datorii de aproape 78 de miliarde de lei de la firme. Sus în top sunt patru companii de stat
Statul are de recuperat datorii de aproape 78 de miliarde de lei de la firme. Sus în top sunt patru companii de stat

Statul colectează tot mai greu datoriile de la companii. În total, restanțele se apropie de 78 de miliarde de lei, potrivit unei analize care arată că suma a crescut anul trecut. Dintre companiile de pe „lista neagră”, multe sunt de stat.

Ce obligații au absolvenții de Medicină, la buget, din alte state europene. Unii au de ales între rural și plata cursurilor
Ce obligații au absolvenții de Medicină, la buget, din alte state europene. Unii au de ales între rural și plata cursurilor

Medicii din cadrul Federaţiei SANITAS consideră că orice tentativă de a transforma studiile medicale finanțate de la buget într-o obligație de muncă după absolvire este inacceptabilă.

Dunărea s-ar putea transforma într-o veritabilă „autostradă albastră”, navigabilă 340 de zile pe an
Dunărea s-ar putea transforma într-o veritabilă „autostradă albastră”, navigabilă 340 de zile pe an

În doi ani, Dunărea s-ar putea transforma într-o veritabilă „autostradă albastră”.