Administraţia Prezidenţială: Nu ar exista dovezi de influenţare a alegerilor sau ingerinţe externe în procesul electoral

„Preşedintele României nu a primit informări din partea instituţiilor statului cu privire la existenţa unor riscuri de influenţare a alegerilor prezidenţiale sau cu privire la ingerinţe externe în procesul electoral şi nici referitor la un mod de promovare a candidatului menţionat, pe anumite reţele de socializare, care să ridice suspiciuni”, a transmis luni Administraţia Prezidenţială, despre rezultatul primului tur al alegerilor prezidenţiale, care l-a propulsat pe independentul Călin Georgescu pe primul loc, potrivit News.ro.

Finaliştii turului doi al alegerilor prezidenţiale sunt independentul Călin Georgescu şi Elena Lasconi (USR).

Social-democratul Marcel Ciolacu s-a situat pe poziţia a treia la primul tur al prezidenţialelor, PSD ratând, pentru prima oară după 1990, calificarea în finala prezidenţială, potrivit rezultatelor finale ale AEP.

Este pentru prima oară în istoria postcomunistă de 35 de ani a României când PSD nu are un candidat în turul doi al alegerilor prezidenţiale, o lovitură puternică aplicată celui mai puternic partid din ţară, care subliniază sentimentul anti-establishment al alegătorilor.

Citește și

Ce a spus Marcel Ciolacu când Viorica Dăncilă a pierdut alegerile prezidențiale din 2019. Marea dorință a actualului premier

Românii își aleg președintele și parlamentarii. Potrivit calendarului alegerilor din 2024, publicat în Monitorul Oficial, în perioada 24 noiembrie - 8 decembrie, se organizează scrutine în fiecare weekend.

Alegerile prezidențiale 2024, primul tur, au avut loc pe 24 noiembrie, în ziua de duminică, în același timp cu referendumul inițiat de primarul general al Capitalei, Nicușor Dan. Referendumul a cuprins trei întrebări despre care primarul general a spus că sunt esențiale pentru dezvoltarea și administrarea Bucureștiului.

Următoarele alegeri, cele parlamentare, au loc tot într-o zi de duminică, pe 1 Decembrie, chiar de Ziua Națională a României.

Alegerile din 2024 se încheie cu turul al doilea pentru alegerile prezidențiale, programat să aibă loc pe 8 decembrie.

Din anul 1989 și până în prezent România a avut patru președinți – Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Conform Constituției, președintele României poate ocupa funcția doar pentru două mandate consecutive, ceea ce înseamnă că, indiferent de rezultatul alegerilor, România va avea un nou președinte începând cu 2025.

De la rolul său în politica externă, la influența pe care o are asupra guvernului, președintele României joacă un rol fundamental în sistemul politic al țării. De asemenea, este important de menționat că președintele beneficiază de un salariu considerabil, acesta având cea mai înaltă funcție în statul roman. Puterile și rolul său sunt însă foarte clar definite prin legea fundamentală a țării. Atribuțiile președintelui sunt împărțite în două mari categorii - politică internă și politică externă. De asemenea, Constituția României stabilește un set clar de reguli și condiții care trebuie respectate pentru ca cineva să poată să ajungă la cea mai înaltă funcție în stat.