Peștera Vântului din Munții Apuseni – cea mai lungă peșteră din România, atracție naturală spectaculoasă din Bihor

Peștera Vântului se află în Munții Pădurea Craiului, lângă localitatea Șuncuiuș și este cea mai lungă peșteră din România, având o rețea de galerii ce însumează aproximativ 52 de kilometri.

Este un adevărat labirint natural, iar numele vine de la faptul că la intrare se formează un curent de aer puternic, din cauza lungimii imense a galeriilor. Iată tot ce trebuie să știi despre această peșteră și cum să ajungi la ea.

Unde se află Peștera Vântului și cum ajungi la ea

Poți ajunge la Peștera Vântului pe mai multe rute, în funcție de mijlocul de transport ales.

Cu mașina: Dacă vii dinspre Oradea pe ruta Oradea – Cluj (E60), traseul trece prin localitățile Țopa de Criș – Vadu Crișului – Șuncuiuș.


Citește și

O furtună de zăpadă a paralizat mai multe stațiuni de la munte. Mii de oameni au rămas fără curent electric: „O zi ciudată”

O altă opțiune este ruta Oradea – Deva (E79), care traversează localitățile Beiuș – Delani – Petreasa – Remetea – Căbești – Roșia – Damiș – Bratca – Bălnaca – Șuncuiuș.
Ultimele locuri de parcare se află în zona pensiunilor Gradia și Lavinia, unde este recomandat să lași mașina înainte de a continua drumul pe jos.

Cu trenul:
Peștera este accesibilă și cu trenul, pe ruta Cluj – Oradea, coborând în stația Șuncuiuș, aflată la mică distanță de traseul spre peșteră.

Pe jos:
 De la pensiunile Gradia și Lavinia, urmează indicatoarele către Peștera Unguru Mare. După ce treci de această zonă, vei întâlni trei poduri suspendate peste râul Crișul Repede, fiecare ducând spre diverse atracții turistice. Primul pod suspendat asigură accesul către Peștera Vântului și Poiana Frânturii.

Istoric

Peștera Vântului a fost descoperită în 1957 de inginerul Bagameri Bela, iar inițial avea doar 500 de metri de galerii. Explorările ulterioare au extins rapid lungimea cunoașterii subterane, iar până în 1967 se depășeau 15 km de galerii cunoscute. În 1966, la Cluj, s-a înființat Cercul Speologilor Amatori pentru a continua cercetările și protecția peșterii.

Prima hartă color, realizată în 1969, reprezenta 15,283 m de galerii, iar în 1978 a fost publicat albumul foto „Peștera Vântului”. Continuarea cartărilor și explorărilor a adus Peștera Vântului la o lungime oficială de 21,470 m, consolidându-i titlul de cea mai lungă peșteră din România, conform site-ului oficial.

Descoperirile au continuat și în anii următori, iar la sfârșitul lui 1989 lungimea totală depășea 40,5 km. În 1993 zona de intrare a fost reamenajată, iar în 1996 au început filmările pentru un documentar TV. Recartarea cu echipamente moderne a continuat până la începutul anilor 2000, când lungimea totală a depășit 47 km.

În 2003 a fost deschis oficial un traseu turistic de 730 m, iar în 2004 Clubul Speologilor Amatori a primit custodia peșterii. Ulterior, cercetările s-au concentrat pe cartarea minuțioasă a galeriilor, iar lungimea recartată a ajuns la 29 km. Zona exterioară a fost delimitată pentru protecția ariei naturale.

Ce poți vedea în peșteră

Peștera Vântulu din județul Bihor se remarcă prin faptul că este cea mai lungă peșteră descoperită până acum în România, cu o lungime totală de peste 42 km. Ea face parte din Situl Natura 2000 Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului.

Prima parte a peșterii, vizitabilă și cea mai accesibilă, este și cea mai spectaculoasă. Include formațiuni impresionante de stalactite, stalagmite și draperii. Cea mai cunoscută stalactită din peșteră, numită „Torpila”, măsoară 4,5 metri înălțime și atrage atenția vizitatorilor prin dimensiunile sale neobișnuite.

Traseul speoturistic include și o galerie de onoare, unde sunt expuse, gravate în metal, numele speologilor care au contribuit semnificativ la explorarea peșterii. Vizita aici oferă o experiență aparte, fiind considerată de mulți un „botez” în lumea speologiei.

Peștera Vântului are o mulțime de concrețiuni și dimensiuni impresionante, iar explorarea ei completă ar putea dura extrem de mult. Conform specialiștilor de la Clubul Speologilor Amatori Cluj – Napoca, prima secțiune a peșterii, cu stalactita „Torpila”, rămâne punctul central al atracției pentru vizitatori.

Ce să faci în împrejurimi

Satul Șuncuiuș

Zona a devenit un punct de atracție popular pentru cei care vin să viziteze peșterile din jur. Localitatea a fost atestată prima oară în secolul XIII și după cel de-al Doilea Război Mondial a început să se dezvolte rapid odată cu începerea exploatării zăcămintelor de argilă și bauxită.

Șuncuiuș se află la poalele Munților Pădurea Craiului, la aproximativ 60 de kilometri de Oradea. Peisajele de aici sunt spectaculoase și te poți caza în cabane care adesea sunt dotate cu ciubere.

Drumeții montane

Dacă ajungi în zonă, trebuie să faci măcar o drumeție pe munte. Există trasee pentru orice nivel de pregătire fizică. Aerul este curat, iar natura te recompensează cu peisaje frumoase. Dacă nu vrei să faci drumeții, plimbările lejere prin pădure sunt la fel de bune. Alternativ, există trasee accesibile care pornesc de la Peștera Unguru Mare. Pentru traseele mai dificile, poți să le alegi pe cele din partea opusă a Crișului Repede.

Aventuri pe râu

Poți face rafting pe Crișul Repede, dacă ești dornic de aventură. Activitatea este una cu totul specială, dedicată doar celor mai curajoși. Apele repezi ale râului promit o experiență de neuitat.

Poți face în zonă și escaladări pe munți, fiecare traseu având un nivel diferit de dificultate. Poți să te cațeri indiferent că nu ai mai făcut-o până acum, pentru că există și trasee pentru începători.

Peștera Unguru Mare

Peștera Unguru Mare are o intrare de 32 metri înălțime și este una dintre cele mai impresionante din Pădurea Craiului. Spațiul vast subteran impresionează prin dimensiuni și prin vestigiile istorice descoperite aici. Accesul se face pe un pod suspendat deasupra Crișului Repede.

La intrare, galeria inițială este aproape liniară, cu podea aproape orizontală, străbătută de un curs de apă albicioasă datorită mineralului crisit, format din apele acide provenite din vechile lucrări miniere.

Peștera păstrează urme de locuire umană din neolitic, inclusiv unelte de piatră cioplită, dălți, fragmente de vase ceramice pictate și obiecte din os. 

Articol recomandat de sport.ro

Georgina, logodnica lui CR7, postare de 5 stele pe rețelele social media: ”BOOM! / Preciosa”