Autoritățile din orașul japonez Fujiyoshida au anunțat anularea festivalului anual al florilor de cireș din Parcul Arakurayama Sengen, un eveniment care a atras aproximativ 200.000 de vizitatori în fiecare an timp de un deceniu.
Această măsură drastică subliniază o problemă în creștere cu care se confruntă Japonia și numeroase alte destinații turistice de renume mondial: overtourism-ul, fenomenul prin care numărul excesiv de turiști depășește capacitatea unei locații de a-i gestiona în mod sustenabil, scrie The Guardian.
Festivalul, cunoscut pentru panorama sa spectaculoasă care îmbină florile de cireș în floare, pagoda Chureito cu cinci nivele și majestosul Munte Fuji în fundal, a devenit o victimă a propriului succes.
Imaginile virale pe platformele de social media, combinată cu yenul slab care a făcut Japonia o destinație accesibilă pentru turiștii străini, au transformat acest eveniment tradiţional într-o catastrofă logistică pentru comunitatea locală.
Comportamentele revoltătoare care au determinat decizia de anulare a Festivalului florilor de cireș
Primarul orașului Fujiyoshida, Shigeru Horiuchi, a explicat motivele din spatele acestei decizii dificile într-un comunicat oficial: "În spatele acestui peisaj frumos se ascunde realitatea că viețile liniștite ale cetățenilor noștri sunt amenințate. Avem un puternic sentiment de criză. Pentru a proteja demnitatea și mediul de viață al cetățenilor noștri, am decis să punem capăt festivalului vechi de zece ani."
Declarația primarului reflectă frustrarea acumulată a unei comunități care s-a confruntat cu o serie de probleme severe cauzate de afluxul masiv de turiști. Autoritățile locale au documentat incidente repetate de comportament perturbator, inclusiv:
- Turişti care intrau fără permisiune în locuințele private pentru a folosi toaleta
- Încălcarea proprietății private
- Aruncarea gunoiului în zonele rezidențiale
- Defecarea în curțile private ale locuitorilor
- Comportament agresiv și conflictual când rezidenții îi atrăgeau atenția
Părinții din Fujiyoshida au ridicat, de asemenea, îngrijorări serioase cu privire la siguranța copiilor lor. În timpul sezonului de înflorire a cireșilor, trotuarele devin atât de aglomerate încât copiii sunt împinși în afara drumului spre școală, creând un risc real de accidente.
Cifrele care arată amploarea problemei turismului excesiv
Pentru a înțelege amploarea crizei, este esențial să analizăm cifrele. Fujiyoshida este un oraș relativ mic, cu o populație de aproximativ 50.000 de locuitori. În timpul sezonului de vârf al florilor de cireș, orașul primea zilnic peste 10.000 de vizitatori - echivalentul a 20% din populația locală într-o singură zi.
Festivalul în sine atrăgea anual aproximativ 200.000 de turiști, concentrați în câteva săptămâni din primăvară. Acest aflux masiv a depășit cu mult capacitatea infrastructurii locale, care nu a fost niciodată proiectată pentru astfel de volume de trafic uman.
Vizitatorii formau cozi de așteptare de până la trei ore pentru a ajunge la cel mai bun punct de fotografiere din Parcul Arakurayama Sengen. Această concentrare extremă de oameni într-un spațiu limitat a creat presiuni insuportabile asupra facilităților publice, sistemelor de transport și comunității în general.
Turismul excesiv în Japonia
Anularea festivalului de la Fujiyoshida nu este un incident izolat, ci face parte dintr-o tendință mai amplă care afectează întreaga Japonie. Țara a înregistrat un număr record de vizitatori internaționali în 2025, cu aproximativ 42,7 milioane de turiști străini, depășind pentru prima dată pragul de 40 de milioane, potrivit JapanTimes. Această cifră reprezintă o creștere semnificativă față de recordul anterior de 36,9 milioane din 2024.
Conform datelor Organizației Naționale de Turism a Japoniei (JNTO), cheltuielile vizitatorilor străini au atins un nivel fără precedent de 9,5 trilioane de yeni în 2025, transformând turismul în a doua cea mai mare sursă de venit din export a țării, după industria auto.
Cu toate acestea, această creștere economică vine cu un cost semnificativ pentru comunitățile locale. Aproximativ 70% din vizitatorii străini se concentrează în doar cinci prefecturi: Tokyo, Osaka, Kyoto, Hokkaido și Fukuoka, creând un dezechilibru geografic major și presiuni intense asupra infrastructurii în aceste zone.
Fujiyoshida nu este singurul oraș japonez care a luat măsuri drastice împotriva turismului excesiv. Fujikawaguchiko, o localitate vecină, a instalat în 2024 o barieră de 2,5 metri înălțime pentru a bloca vederea către Muntele Fuji de la un punct popular de fotografiere, după ce a primit plângeri repetate despre gunoi și parcare ilegală, potrivit BBC.
Prefectura Yamanashi a introdus o taxă de intrare pentru Muntele Fuji și a limitat numărul zilnic de alpiniști pentru a reduce impactul asupra mediului. Kyoto, celebru pentru templele sale și gheișele din cartierul Gion, s-a confruntat cu turiști care hărțuiesc interpretele în kimono pentru fotografii, determinând autoritățile să instaleze indicatoare de avertizare și să mărească patrularea.
În martie 2025, un sanctuar din Tsushima City, prefectura Nagasaki, și-a închis porțile pentru vizitatori din cauza comportamentului ireverențios al turiștilor și a lipsei de respectare a obiceiurilor locale.
Factorii care au alimentat criza turismului din Japonia
Analiștii identifică mai mulți factori convergenți care au contribuit la actuala criză de overtourism în Japonia:
Yenul Slab
Deprecia yenului japonez a făcut țara semnificativ mai accesibilă pentru turiștii străini. În august 2025, 1.000 de yeni se schimbau la aproximativ 6,78 dolari SUA, în scădere cu circa 33% față de 2021. Această situație economică a transformat Japonia într-o destinație "la preț redus" pentru călătorii din țări cu monede mai puternice.
Social media
Platformele precum Instagram, TikTok și YouTube au jucat un rol crucial în promovarea unor locații ca Parcul Arakurayama Sengen. Imaginea florilor de cireș, a pagodei Chureito și a Muntelui Fuji a devenit virală, transformându-se într-un obiectiv de neratat pentru influencerii de călătorie și fotografi, scrie Forbes.
Autoritățile din Fujiyoshida au citat în mod explicit "popularitatea explozivă alimentată de social media" ca unul dintre factorii principali ai crizei. Această tendință reflectă o schimbare în comportamentul turistic modern, unde prioritatea nu mai este experiența autentică, ci obținerea fotografiei perfecte pentru rețelele sociale.
Politicile guvernamentale
Guvernul japonez și-a stabilit obiective ambițioase de turism, vizând 60 de milioane de vizitatori anuali și 15 trilioane de yeni în cheltuieli până în 2030. Această strategie, deși benefică din punct de vedere economic, a fost criticată pentru lipsa de accent pe sustenabilitate și impactul asupra comunităților locale.
În bugetul suplimentar pentru anul fiscal 2024, guvernul a alocat 15,82 miliarde de yeni pentru "Măsuri de Urgență pentru Prevenirea și Atenuarea Overtourism-ului", reprezentând 15% din bugetul total. Cu toate acestea, criticii argumentează că acestea sunt măsuri reactive, nu proactive.
Pandemia și revanșa turiștilor
După restricțiile severe de călătorie impuse în timpul pandemiei COVID-19, s-a observat un fenomen de "revenge tourism" - turism de revanșă - prin care călătorii au compensat anii pierduți cu călătorii intensive. Această tendință a amplificat presiunile asupra destinațiilor populare din întreaga lume, inclusiv în Japonia.
Autoritatea de Turism a Japoniei planifică să extindă numărul de zone care implementează măsuri împotriva overtourism-ului de la 47 la 100 la nivel național. Această inițiativă include:
- Dezvoltarea sistemelor de vizualizare a aglomerației în timp real
- Promovarea destinațiilor alternative mai puțin cunoscute
- Implementarea de taxe de intrare și limite zilnice de vizitatori
- Îmbunătățirea infrastructurii în zonele turistice
Unele prefecturi, precum Hokkaido, au implementat deja sisteme digitale care permit vizitatorilor să verifice nivelurile de aglomerație în timp real prin telefoanele mobile, scanând coduri QR.
Alte țări care au luat măsuri împotriva turismului excesiv
Japonia nu este singura țară care se confruntă cu provocările turismului excesiv. Destinații celebre din întreaga lume au adoptat diverse strategii:
Autoritățile din Barcelona au limitat numărul de noi licențe pentru cazare turistică și au introdus reglementări stricte pentru închirierile de tip Airbnb în zonele rezidențiale.
Islanda
Islanda a investit masiv în infrastructura turistică și a promovat agresiv destinațiile mai puțin cunoscute pentru a reduce presiunea asupra atracțiilor populare precum Blue Lagoon și Gullfoss.
Noua Zeelandă
A introdus o taxă turistică internațională (International Visitor Conservation and Tourism Levy) pentru a finanța conservarea mediului și infrastructura turistică.
Urmărește Știrile PRO TV pe canalul de social media preferat:
Hotelierii se pregătesc pentru vacanţa de toamnă a copiilor, din perioada 24 octombrie – 1 noiembrie 2026, pentru care anunţă, în general, tarife mai mari cu 10-15%, faţă de anul trecut.
Preşedintele PSD Sorin Grindeanu continuă disputa cu liderul liberal, premierul demis Ilie Bolojan, căruia îi transmite că blocajul din economie şi lipsurile cu care se confruntă românii nu dispar pentru că alege să le trateze cu ironie.
România nu își mai permite să prelungească această criză politică, în condițiile în care incertitudinea apasă deja puternic asupra leului și asupra economiei, avertizează președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
.webp)
