Efectele pandemiei de COVID-19 asupra omenirii. Cum este afectată speranța de viață

World Health Statistics, statistici publicate anual de OMS, relevă progrese care sunt însă ameninţate de pandemia de COVID-19, potrivit Agerpres.

"Oamenii trăiesc mai mult şi sunt mai sănătoşi, însă din păcate acest progres este prea lent pentru a putea atinge Obiectivele de Dezvoltare Sustenabilă care vor înregistra un regres din cauza COVID-19", precizează directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, într-un comunicat.

Pe de altă parte, deşi progresul speranţei de viaţă este notabil, OMS relevă că există în continuare un decalaj între ţările dezvoltate, unde pragul este de 80,8 ani, în timp ce la naţiunile în dezvoltare pragul este de 62,7 de ani (cifre din 2016).

Speranța medie de viață la nivel mondial

În ce priveşte speranţa medie de viaţă în lume, Spania ocupă locul trei mondial cu o speranţă de viaţă de 83 de ani (80,3 la bărbaţi şi 85,7 pentru femei) în urma Japoniei cu 84,2 de ani şi a Elveţiei cu 83,3 de ani.

Romania a înregistrat o creştere a speranţei de viaţă de la 71,09 ani în anul 2000 la 75,24 ani în 2016. Speranţa de viaţă în rândul ambelor sexe a crescut în perioada 2000 - 2016 în medie cu 4,5 ani (71,55 la bărbaţi 78,99 la femei).

EFE consemnează că în America Latină, pe primul loc se află Costa Rica (79,6 de ani), urmată de Cuba (79) şi Panamá (78), în timp ce ţările cu cea mai mică speranţă de viaţă sunt Bolivia (71,5 de ani), Guatemala (73,2) şi Republica Dominicană (73,5), potrivit OMS. Speranţa de viaţă în Argentina în 2016 era de 76,9 de ani, 75,1 în Brazilia şi Columbia, 76,4 în Chile, 76,6 în Mexic, 75,9 în Peru şi 74,1 în Venezuela.

În pofida acestui decalaj între ţări bogate şi sărace, acesta s-a mai redus de-a lungul secolului, având în vedere că speranţa medie de viaţă în ţările în dezvoltare a crescut cu 11 ani între 2000 şi 2016, în timp ce pentru ţările în dezvoltare a crescut cu trei ani.

Avertismentul OMS

Statisticile arată şi o ameliorare a accesului la atenţia medicală şi de prevenire a unor boli precum SIDA, malaria sau tuberculoza precum şi la serviciile de maternitate, care au contribuit cu reducere la jumătate a mortalităţii infantile între 2000 şi 2018, potrivit raportului.

OMS avertizează şi cu privire la o stagnare a progreselor de exemplu în domeniul imunizării, sau atenţiei acordată bolilor neinfecţioase care în 2016 au reprezentat 70 % din decesele la nivel global (majoritatea dintre acestea, 85 la sută în cadrul ţărilor în dezvoltare).

"Pandemia a reiterat necestitatea urgentă ca toate ţările să investească în sisteme sanitare puternice, fiind cea cea mai bună apărare împotriva unor epidemii precum cea de COVID-19 şi altor ameninţări cu care omenirea se confruntă în fiecare zi", a conchis Tedros.

Stare de "vigilență extremă"

OMS a transmis că este necesară o "vigilenţă extremă" în contextul în care numeroase ţări au început să iasă din izolarea impusă din cauza epidemiei de COVID-19, pe fondul preocupărilor la nivel global cu privire la posibilitatea apariţiei unui al doilea val de infecţii.

"În prezent, vedem un pic de speranţă pe măsură ce multe ţări ies din aceste regimuri de izolare", a declarat doctorul Mike Ryan, şeful programului de urgenţă al OMS, în cursul unei conferinţe de presă, adăugând însă că "este necesară o vigilenţă extremă".

Guvernele din lumea întreagă se confruntă cu întrebarea de a şti cum să-şi redeschidă economiile, încetinind în continuare propagarea epidemiei de COVID-19.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro

Prezentatoarea BBC, moment viral pe internet: ”Am avut o mică problemă”