Meseriașii care au „interdicție” să se apropie de casă trei ani și o zi: „E ca și cum ai avea un pașaport internațional"
Calfele călătoare au ajuns din nou în Sibiu - sunt ucenici din Germania, Elveția, Franța, Austria și din țările nordice, care umblă prin lume și învață, în același timp, meserii străvechi.
Petrec trei ani muncind departe de casă și devin dulgheri, pietrari, sculptori, zidari sau tâmplari. În fiecare an, trec și pe la noi, ca să repare clădiri istorice din Transilvania.
Centrul Sibiului pare desprins din poveștile medievale. Calfele pietrari dau forme bucăților de calcar, iar fierarii "cumințesc" fierul înroșit. Mattilde vine din Franța. Are 22 de ani, și vrea să devină sculptor și să lucreze cândva în Paris.
Matilde: „Dacă poți face ceva cu mâinile tale, e ca și cum ai avea un pașaport internațional."
Obiceiul calfelor călătoare își pierde originea în vremurile medievale, când ucenicii deprindeau meșteșugurile departe de casă. Doar câteva țări mai păstrează acestă tradiție.
Anja: „Dacă ești dedicat tradiței, ești departe de casă pentru cel puțin 3 ani și o zi, în tot timpul ăsta nu te poți întoarce acasă, nu mai aproape de 50 de km."
Raphael: „Am lucrat în Bulgaria, în România, în Sibiu și acum 2 ani. Nu e ceva nou pentru mine, îmi place."
După ce și-a terminat ucenicia, Andreas s-a stabilit la Sibiu, iar acum este dulgher cu acte în regulă.
Andreas, dulgher: „Îmi place să lucrez pe șantiere, în exterior, cu materiale vechi. E un sentiment de libertate când ești cocoțat pe un acoperiș și privești de sus, lumea pare mai mică.”
Ca să devină calfă, un tânăr trebuie să respecte câteva reguli: să aibă până în 30 de ani, să fie necăsătorit, fără copii și fără datorii.
Cuplu: „E o tradiție minunată, învață multe despre lumea înconjurătoare, învață cât mai multe despre profesiile lor în locuri diferite."
În următoarele patru săptămâni, calfele vor lucra pe diferite șantiere din Sibiu, iar în curtea catedralei evanghelice organizează ateliere meșteșugărești.
