Tanti Margareta, meșter popular din Mureș, a primit distincția de „Tezaur Uman Viu” pentru împletitul foilor de porumb
Adevărate opere de artă, de la buchete de flori până la decorațiuni și accesorii, ies din mâinile unui meșter popular din Mureș.
Vorbim despre o femeie de 72 de ani, care a primit distincția „Tezaur Uman Viu” pentru păstrarea și continuarea tradiției de împletit foi de porumb.
Anul acesta, Ministerul Culturii a decis acordarea titlului pentru 15 persoane care salvează patrimoniul cultural.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Pe Tanti Margareta din localitatea Chendu am întâlnit-o în atelierul său cochet din curtea casei. Deși are 72 de ani, stă zilnic la împletit foi de porumb, un meșteșug învățat de la părinții ei. Femeia are mâini de aur și transformă în câteva minute banala pănușă de porumb într-un obiect de artă. Lucrările ei au ajuns în toată lumea, chiar și în America.
Nagy Margareta, meșter popular: Eu lucrez împletitul de la 12 ani. Am lucrat apoi foarte mult alături soțul meu. După ce el a murit, eu am crezut că nu mai pot să fac nimic. Și am făcut un trandafir și așa a început tot ceea ce fac eu acum.
Copiii și nepoții o ajută să păstreze tradiția
Tanti Margareta a dat învățămintele acestui meșteșug mai departe, către copii și nepoți, care o ajută să păstreze tradiția. Datorită acestui lucru a primit titlul de Tezaur Uman Viu. Cu lucrările realizate manual, participă la târguri din toată țara, dar și de peste hotare.
Nagy Mihaly, meșter: În 1947 a fost secetă mare aici în zonă. A venit un domn din Ungaria, la satul vecin, ca să aibă oamenii de lucru, a învățat femeile la căminul cultural ca să împletească.
Dacă, pe vremuri, întreaga localitate Chendu stăpânea tainele acestui meșteșug, tradiția începe să se piardă. Până și cunoscătorii refuză să țină obiceiul, deoarece nu este profitabil.
Nagy Mihaly, meșter: Nu este plătită meseria asta. Noi facem în familie și putem să avem prețuri bune, cine împeletește, prețurile sunt foarte mici. Nici materie primă nu prea este.
Varga Andras Adorjan, primarul comunei Bălăușeri: Sperăm că cu acest titlu o să avem mai mulți turiști care o să admire și o să cumpere produsele locale fabricate în satele noastre.
Pornit ca o inițiativă UNESCO pentru salvarea tradițiilor, programul Tezaure Umane Vii face parte din măsurile luate de Ministerul Culturii privind protejarea patrimoniului.
