Cum se schimbă preferințele culinare ale românilor în funcție de regiune. Zona în care carnea e mai „mâncare de sărbătoare”
Carnea de porc rămâne împărăteasa meselor românilor, însă nu o gătim la fel. Oltenii cer carne tocată ambalată, ori carne marinată, bănăţenii adoră micii și merg des prin măcelării, pe când în Transilvania, spui cârnați şi instantaneu toţi au apă în gură.
Antropologii culinari sunt de părere că aceste diferențe vin din tradițiile culinare locale și din nivelul de trai al regiunii.
Oltenii preferă gustul intens, condimentat și hrănitor în special pentru grătar şi nu în ultimul rând carnea tocată ii satură mai repede.
Alex Petricean, chef: „Carnea tocată se face în mai multe stiluri, dar într-o direcție tradițională. Putem să avem chiftele, ardei umpluți, dovlecei umpluți, sarmale. Putem ajunge și la concluzia că în zona respectivă se fac mai multe sarmale decât în restul țării. Bineînțeles, e vorba și de o preferință legată de cost pentru că, na, carnea tocată este mai ieftină și dacă este și ambalată cu atât mai mult.”
Dacă mergem în vestul țării, gospodinele preferă mai degrabă carnea proaspătă, vrac. Au și de unde să o cumpere, pentru că sunt încurajate afacerile locale. Aici bucătăria are influențe ungureşti şi nemţeşti iar puterea de cumpărare este mai mare.
Mircea Groza, antropolog culinar: „Întâlnim aceeași înclinație către carnea proaspăta și în Transilvania. Ardelenii vor să îşi prepare cu mâna lor cârnaţii, dar gătesc des gulaș şi fripturi la foc lent.”
În Moldova, în schimb, una dintre regiunile cu cea mai mică putere de cumpărare, carnea e mai degrabă mâncare de sărbătoare. Aici, porcul - crescut preponderent în gospodărie, se transformă în tochituri, pârjoale și cârnați conservați cu grijă ca să ajungă tot anul.
Indiferent de preferințele regionale, pentru mulți români porcul rămâne... cea mai bună legumă. Consumul mediu anual a urcat spre 39 de kilograme, de om.
Cumpărătoare: „E mai versatilă, că are mai multă grăsime și merge la mai multe sortimente, de la sarmale, până la fripturi, grătare și musaca”
Cosmina Radu, administratorul unei carmangerii: „Clienții mai tineri preferă carnea un pic mai grasă, cum ar fi scăricica, ceafa de porc, iar clienții mai în vârstă preferă, în general, carnea mai slabă, mușchiulețul, pulpa de porc, mai ales pentru tocănițe, șnițele, spata de porc, la fel, este foarte cerută.”
Deși este foarte apreciată, carnea românească de porc rămâne în umbra importurilor. Ca să o scoată în evidență, cei din industrie pregătesc un logo special pentru ca oamenii să o recunoască mai ușor la raft.
Dr. Adrian Balaban, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România: „Acesta este un prim pas pe care îl facem să promovăm carnea de porc crescută în România, cu cereale românești, sub sigla porcului românesc bine crescut.”
80% din carnea de porc din magazine vine acum din afara țării.
