Afecțiunile cardiovasculare rămân, în continuare, cauza principală a deceselor în toată lumea. La noi, rata mortalității prin astfel de maladii este de 2,5 ori mai mare decât media Uniunii Europene.
La studiul apărut în Mayo Clinic Proceedings, una din cele mai prestigioase publicații din domeniul sănătății din Statele Unite, au participat 280.000 de persoane, care au oferit detalii despre factorii sociali și economici din viața lor.
Cercetătorii au descoperit că cei care aveau griji legate de bani şi insecuritate alimentară aveau semne de îmbătrânire cardiovasculară mai avansată.
Conf. univ. dr. Cristian Buștea, medic cardiolog SJU Oradea: ”Stresul financiar, în sine, de fapt reprezintă o formă cronică de stres și acest stres cronic este recunoscut ca și un promotor al inflamației, inflamația fiind unul dintre mecanismele care stau la baza bolii coronariene. Acest lucru va conduce la o îmbătrânire accelerată a inimii”.
Același studiu arată că stresul financiar de lungă durată, care implică datorii sau griji constante legate de plata facturilor, poate duce la complicații medicale severe.
Conf. univ. dr. Cristian Buștea, medic cardiolog SJU Oradea: ”Apariția hipertensiunii, a diabetului, a nivelului ridicat al colesterolului, pot fi o consecință a stresului cronic".
Jumătate dintre români mor din cauza bolilor cardiovasculare
Dr. Daniel Lighezan, medic cardiolog: ”Stresul financiar duce la alte complicații, pacienții mănâncă mai nesănătos, mănâncă neregulat, datorită acestui stres financiar poate să își schimbe locul de muncă”.
Adrian Hatos, sociolog: ”Să vorbim pe șleau, pe românește, este vorba despre sărăcie, și sărăcie cronică, care îl pune pe om într-o situație de stres permanentă, instabilitate, insecuritate, nesiguranță. Care produce comportamente nesănătoase”.
În spitale din Europa este luat deja în calcul stresul financiar, în cazul pacienţilor cu anumite patologii.
Dr. Ștefan Busnatu, consilier onorific al ministrului Sănătății: ”Dacă lăsăm oamenii într-un stres financiar cronic, cu un grad mare de nemulțumire, suntem în situația în care putem să le creștem aproape de două ori riscul unui accident vascular-cerebral, de până la cinci ori riscul de a face o insuficiență cardiacă și, în final, le crește riscul de mortalitate".
Potrivit Ministerului Sănătăţii, în 2023, în România, aproximativ o persoană din două a murit din cauza bolilor cardiovasculare. Factorii de risc tradiționali sunt obezitatea, consumul de alcool, fumatul şi consumul redus de legume.