Schimbările climatice lovesc direct în sănătatea românilor. „Avem o creștere de 10-15% a deceselor cauzate de stresul termic”

×
Publicitate

Românii resimt direct efectele schimbărilor climatice nu doar prin episoade de caniculă sau secetă, ci și printr-o degradare vizibilă a stării de sănătate, relevă un studiu Infoclima.

Mai mult, temperaturile tot mai ridicate și perioadele prelungite de secetă au dus la o creștere cu 10-15% a deceselor cauzate direct de stresul termic, a declarat, a PRO Verde, Sorin Cebotari, fondatorul platformei.

Explicația constă în faptul că schimbările climatice nu mai sunt un scenariu de viitor pentru români, ci o realitate care ne afectează direct organismul - de la boli respiratorii și cardiovasculare până la probleme legate de alimentație și accesul la apă.

„Impact direct, de la nivel psihologic până la piele"

“Impactul nu ține doar de sistemul nostru de sănătate, ci este un impact complex la nivelul organismului, de la nivel psihologic până la cel cardiovascular, până la piele. Și în sensul acesta, există multiple studii care arată că din cauza valorilor de căldură, din cauza temperaturilor ridicate, facem față unei unei creșteri semnificative a mortalității și morbidității”, spune Cebotari.

„Există cifre care arată o creștere procentuală de 10-15% (…) a mortalității cauzate explicit de stresul termic. Fie că vorbim de creșterea incidenței accidentelor cardiovasculare sau vorbim despre probleme respiratorii, toate aceste lucruri sunt cauzate direct sau indirect, inclusiv de aceste creșteri de temperatură”, spune el.

Citește și
Cum ar putea arăta Bucureștiul în 2035. Albia betonată a Dâmboviței va „înverzi”, Splaiul Unirii - eliberat de trafic
Cum ar putea arăta Bucureștiul în 2035. Albia betonată a Dâmboviței va „înverzi”, Splaiul Unirii - eliberat de trafic

De alfel, la aceleași concluzii a ajuns și un studiu realizat de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Acesta relevă o creștere alarmantă a numărului de îmbonăviri și decese provocate de valurile de căldură care afectează orașul în lunile de vară.

Temperaturile extreme din timpul verii cresc riscul de deshidratare, epuizare termică și accidente cardiovasculare, iar nopțile tropicale împiedică refacerea organismului.

Efectele unui val de căldură nu se termină când se răcorește afară

Cum era de așteptat, creșterea numărului de îmbolnăviri cauzate de încălzirea globală pune o presiune tot mai mare pe sistemul medical și pe populația vulnerabilă, explică Cebotari.

Sorin Cebotari: „Ce avem noi în România, încă insuficient de clar delimitat, e că noi ne uităm la aceste impacturi doar în perioada valurilor de căldură declarate. Efectul însă este cumulativ. Ce observăm noi în perioada acelor valori de căldură de cinci, șapte, 10 zile este doar o mică parte dintr-un tablou mai complex.

Practic, acel impact de 10 zile se traduce într-un impact crescut pe luni, mai ales în cazul populațiilor vulnerabile - bătrâni, copiii, oameni cu afecțiuni. Oamenii vor resimți acele impacturi și vom avea o creștere a cazurilor medicale.”

Pe de altă parte, Sorin Cebotari spune că în România se resimt deja efectele combinate ale caniculei și poluării, mai ales în marile aglomerări urbane, unde aerul cald amplifică concentrația de poluanți.

De altfel, și Agenția Europeană de Mediu a avertizat, în repetate rânduri, că schimbările climatice vor deveni una dintre principalele amenințări la adresa sănătății publice, dacă orașele nu se adaptează mai rapid prin spații verzi, infrastructură rezilientă și politici de prevenție.

Articol recomandat de sport.ro
VIDEO EXCLUSIV Bogdan Stoica și-a făcut KO adversarul la K-1 World GP! Faraoni a fost scos pe targă
VIDEO EXCLUSIV Bogdan Stoica și-a făcut KO adversarul la K-1 World GP! Faraoni a fost scos pe targă
Citește și...
Cum ar putea arăta Bucureștiul în 2035. Albia betonată a Dâmboviței va „înverzi”, Splaiul Unirii - eliberat de trafic
Cum ar putea arăta Bucureștiul în 2035. Albia betonată a Dâmboviței va „înverzi”, Splaiul Unirii - eliberat de trafic

Albia betonată a râului Dâmbovița, care “despică” Bucureștiul în două, se va transforma dintr-o “barieră” între sectoare într-un adevărat coridor verde-albastru, capabil să răcorească orașul, să aducă biodiversitate și să conecteze cartierele capitalei.

Cât câștigă românii care strâng PET-uri din tomberoane. “Sunt bani care îi ajută să-și plătească chiria sau mâncarea”
Cât câștigă românii care strâng PET-uri din tomberoane. “Sunt bani care îi ajută să-și plătească chiria sau mâncarea”

Românii care colectează PET-uri, doze și sticle aruncate la tomberon câștigă lunar suficienți bani pentru a-și rotunji consistent veniturile, după cum reiese din datele Returo-SGR.

Benzina, motorina și gazul metan se vor scumpi, din cauza taxei pe dioxid de carbon. Când vor intra în vigoare noile prețuri
Benzina, motorina și gazul metan se vor scumpi, din cauza taxei pe dioxid de carbon. Când vor intra în vigoare noile prețuri

Prețurile carburanților și al gazului metan vor crește din 2028, când va intra în vigoare sistemul de taxare a dioxidului de carbon în UE, a declarat, la PRO Verde, Constantin Postoiu, expert în politici climatice.

Recomandări
Zi de foc în parlament. Aleșii votează trei moțiuni de cenzură împotriva miniștrilor guvernului Bolojan
Zi de foc în parlament. Aleșii votează trei moțiuni de cenzură împotriva miniștrilor guvernului Bolojan

Luni se votează trei moțiuni simple la Senat. Una este împotriva lui Ilie Bolojan, în calitate de ministru interimar al Educației. Opoziția a mai depus o moțiune împotriva miniștrilor USR Oana Țoiu (Externe) și Radu Miruță (Apărare).

Ultima zi pentru depunerea candidaturilor la șefia marilor parchete. Cum arată calendarul selecției
Ultima zi pentru depunerea candidaturilor la șefia marilor parchete. Cum arată calendarul selecției

Luni, 9 februarie, este ultima zi în care procurorii își mai pot depune candidaturile pentru funcțiile de conducere ale marilor parchete din România: Parchetul General, DNA și DIICOT. 

Moscova a făcut aceeași promisiune Europei pe care a făcut-o Ucrainei înainte de invazia pe scară largă
Moscova a făcut aceeași promisiune Europei pe care a făcut-o Ucrainei înainte de invazia pe scară largă

Rusia nu are intenţia de a ataca Europa, dar este gata să riposteze militar dacă va fi necesar, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.