Președintele Nicușor Dan va face o nouă desemnare de premier la începutul lunii septembrie, fără să mai organizeze consultări politice oficiale cu partidele, au precizat pentru Știrile Pro TV surse apropiate de Palatul Cotroceni.
Astfel, sunt foarte mari șanse ca noul guvern să fie instalat în a doua săptămână din septembrie, ”dar sigur până la finalul lunii”.
Conform surselor citate, premierul va fi ”independent politic”, iar Guvernul va fi unul al PSD, dar instalat cu voturile UDMR și PACE, UPD și neafiliați.
”Dacă va fi cazul, vor fi voturi și de la parlamentari care pleacă din AUR, însă doar dacă va fi cazul”, mai spun sursele citate.
România a intrat într-o criză politică majoră în primăvara anului 2026 (05 mai), după destrămarea coaliției de guvernare și adoptarea unei moțiuni de cenzură care a dus la demiterea Cabinetului condus de Ilie Bolojan.
La aproape patru luni de la căderea Executivului, țara continua să fie administrată de un guvern interimar, fără puteri depline.
Criza a început oficial când PSD a decis să iasă de la guvernare. Ilie Bolojan a calificat decizia drept „complet greșită și iresponsabilă”, însă a anunțat că nu va demisiona și că Executivul va continua să funcționeze.
În acel moment, PSD a anunțat că următorul pas va fi depunerea unei moțiuni de cenzură.
PSD, AUR și PACE au depus moțiunea de cenzură intitulată: „STOP Planului Bolojan de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului”.
Guvernul Bolojan - din care făcea parte și PSD - a fost acuzat de PSD, AUR și PACE că pregătește privatizări și vânzări de active strategice fără dezbatere publică și fără acord politic suficient.
Momentul decisiv al crizei s-a produs în 5 mai, când moțiunea de cenzură a fost adoptată cu 281 de voturi pentru, mult peste pragul constituțional de 233 de voturi. Guvernul Bolojan a fost demis și a intrat automat în regim interimar.
Conform Constituției, Executivul demis a rămas la Palatul Victoria pentru administrarea treburilor curente, însă fără posibilitatea de a adopta reforme majore sau ordonanțe importante.
Președintele Nicușor Dan a început consultările pentru formarea unei noi majorități parlamentare.
După căderea guvernului, președintele Nicușor Dan a încercat refacerea unei majorități proeuropene formate din PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților.
PNL și USR au refuzat însă să revină la guvernare alături de PSD după ce social-democrații au contribuit la căderea Cabinetului Bolojan.
Negocierile au intrat într-un blocaj prelungit.
La aproape o lună după căderea guvernului, Nicușor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru.
Acesta nu a reușit însă să adune o majoritate parlamentară care să susțină învestirea unui nou cabinet.
În dimineața zilei în care urma să prezinte lista guvernului în Parlament, Eugen Tomac a renunțat la mandat, pentru că nu a reușit să obțină sprijinul parlamentar necesar pentru învestire.
Tot în luna iunie, Nicușor Dan îl desemnează pe liberalul Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov și fost ministru al Dezvoltării, pentru funcția de prim-ministru - dar fără să se consulte și cu conducerea PNL.
Președintele a afirmat că este nevoie de „o soluție politică” pentru ieșirea din blocaj.
Desemnarea lui Veștea a provoacat un conflict major între Cotroceni și conducerea PNL. Ilie Bolojan a susținut că nu a fost consultat și a calificat decizia lui Nicușor Dan drept „un act ostil” și „o evidentă încercare de rupere a PNL”. PNL a refuzat să susțină noul premier desemnat, iar USR a anunță la rândul său că nu va vota un guvern sprijinit de PSD.
Guvernul Veștea nu a reușit să coaguleze suficient sprijin, pentru că PNL, USR și UDMR au refuzat să îl susțină.
Sursa: StirilePROTV
Etichete: guvern, premier, nicusor dan,
Europarlamentarul Eugen Tomac, consilier al preşedintelui Nicuşor Dan, evită să spună dacă ar accepta o nouă nominalizare pentru funcţia de prim-ministru, la câteva luni după ce acesta şi-a depus mandatul, fără a merge în Parlament, pentru vot.
Liberalul Ciprian Ciucu a declarat, joi seară, că are ”o relaţie bună, decentă, cu Alexandru Nazare”, dar a precizat că, pentru a deveni premier, Nazare ar trebui să ceară un vot de încredere în PNL, chiar dacă nu este membru al formaţiunii.
Președintele României va ajunge la un salariu brut de 32.000 de lei lunar în anul 2031, iar prim-ministrul la 30.000 de lei, potrivit calculelor realizate pe baza coeficienților din proiectul noii legi a salarizării unitare.
MApN prezintă situația incidentelor cu drone și mine marine care au pătruns pe teritoriul României, încă de la începutul invaziei rusești pe scară largă în Ucraina.
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu, anunță că se montează ultimul element al noului pod peste Siret de pe Drumul Expres Brăila-Galați (DEx6), care va fi cel mai complex după podul peste Dunăre de la Brăila.
Peste 718.000 de consumatori vulnerabili au beneficiat, în luna august, de tichetul de energie, suma totală virată de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS) în conturile de mandat poştal ridicându-se la 35,782 milioane de lei.
