Președintele României va ajunge la un salariu brut de 32.000 de lei lunar în anul 2031, iar prim-ministrul la 30.000 de lei, potrivit calculelor realizate pe baza coeficienților din proiectul noii legi a salarizării unitare.
Creșterile sunt eșalonate pe o perioadă de cinci ani.
Conform unor surse guvernamentale, valoarea de referință utilizată pentru calcul este de 4.000 de lei, iar coeficienții pentru fiecare funcție de demnitate publică cresc treptat, începând din 2026 și până în 2031.
Astfel, cel mai mare salariu din sistem va fi cel al președintelui României, care pleacă de la 25.880 de lei brut în 2026/2027 și ajunge la 32.000 de lei brut în ultimul an al calendarului de creștere.
Prim-ministrul, președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților beneficiază de aceeași grilă salarială. Ei vor avea un salariu brut de 24.680 de lei în perioada 2026–2027, care va crește anual până la 30.000 de lei în 2031.
Viceprim-miniștrii și vicepreședinții celor două camere ale Parlamentului se încadrează în categoria imediat următoare, cu salarii între 22.560 de lei (2026/2027) și 26.400 de lei (2031), în funcție de funcție.
Un ministru va câștiga, în prima etapă de aplicare a legii, 22.240 de lei brut lunar, urmând ca până în 2031 salariul să ajungă la 26.000 de lei brut.
La polul opus, în cadrul Guvernului, subsecretarii de stat vor avea cele mai mici venituri dintre demnitarii centrali: 15.440 de lei brut în 2026/2027 și 20.400 de lei în 2031.
Un simplu senator sau deputat va câștiga, în acest an, 19.400 de lei brut lunar, sumă care va urca treptat până la 24.000 de lei în 2031.
Funcțiile de conducere din Parlament vin cu venituri mai mari. Președinții comisiilor permanente vor avea, în acest an, 20.800 de lei, ajungând la 25.200 de lei în 2031, iar liderii grupurilor parlamentare pornesc de la 21.440 de lei și ating 26.000 de lei peste cinci ani.
Primarul Capitalei: va câștiga 24.040 în 2026/2027, apoi 24.520 în 2028, 25.040 în 2029, 25.520 în 2030, respectiv 26.000 în 2031.
Un primar de municipiu cu peste 200.000 de locuitori are prevăzut un salariu de 21.760 în 2026/2027, 22.320 în 2028, 22.880 în 2029, 23.440 în 2030 și 24.000 în 2031
Valoarea de referință de 4.000 de lei este elementul-cheie al noii legi. Toate salariile din sistemul bugetar sunt calculate prin înmulțirea acestei valori cu coeficienții specifici fiecărei funcții.
Proiectul prevede că valoarea de referință poate fi actualizată anual, în funcție de evoluția economică și de bugetul de stat.
Toate veniturile prezentate sunt salarii brute lunare. Suma netă pe care o primește efectiv un demnitar este mai mică, după deducerea impozitelor și contribuțiilor sociale obligatorii (CAS, CASS și impozit pe venit).
Potrivit calendarului asumat de inițiatori, creșterile salariale pentru demnitari nu vor fi aplicate brusc, ci treptat, pe parcursul a cinci ani, pentru a permite bugetului statului să absoarbă impactul financiar.
Ministrul Dragoș Pîslaru a recunoscut vineri, într-o conferință de presă, că a primit pe e-mail, de la Camera Deputaților, grila cu coeficienții de salarizare pentru demnitari, la o zi după întâlnirea de la Cotroceni privind acordul politic.
Cele trei mari organizații sindicale din educație resping „categoric” propunerea privind salarizarea personalului din învățământ, prezentată marți la Palatul Cotroceni, considerând că aceasta „nu răspunde revendicărilor” salariaților.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), condusă de Lia Savonea (foto), critică proiectul noii legi a salarizării personalului bugetar, pe care îl consideră "profund viciat", şi susţine că magistraţii ar trebui să beneficieze de o lege specială a salar
Un raport al institutului de statistică din Italia, publicat în urmă cu o săptămână, arată că aproape 15% dintre femeile românce între 16 și 75 de ani declară că au suferit cel puțin o formă de violență fizică sau sexuală înainte de a împlini 16 ani.
Premierul desemnat Luca Niculescu s-a întâlnit, duminică, cu miniștrii propuși, la Vila Lac, în ziua în care urmează să semneze și acordul cu liderul PNL, Ilie Bolojan.
După o zi de proteste deturnate de grupuri de manifestanți violenți puși pe jafuri și acte de vandalism, orașele Franței arată ca după război.
