România este într-o cursă contracronometru pentru a evita retrogradarea la categoria "junk" (nerecomandat pentru investiţii - n.r.), în contextul în care o criză politică prelungită pune în pericol credibilitatea fiscală, a declarat Malgorzata Krzywicka, analistă a Fitch Ratings. La finele lunii iulie, Fitch a menţinut ratingul suveran al României la "BBB minus", cu perspectivă negativă, acesta fiind ultimul calificativ din categoria "investment grade". Fitch urmează să dea publicităţii o nouă evaluare a ratingului suveran al României în luna ianuarie 2027, notează Bloomberg, conform Agerpres.
Capacitatea guvernului de a reduce şi mai mult deficitul bugetar şi de a prezenta un buget credibil pentru anul următor vor fi esenţiale pentru evaluarea bonităţii ţării pe termen scurt, a subliniat Malgorzata Krzywicka.
„Cu cât criza persistă mai mult fără un guvern funcţional, cu atât se ridică mai multe întrebări cu privire la predictibilitatea fiscală şi la capacitatea de a realiza ajustările necesare”, a subliniat Malgorzata Krzywicka.
Preşedintele Nicuşor Dan l-a desemnat joi pe europarlamentarul Siegfried Mureşan pentru funcţia de premier, în urma consultărilor de la Palatul Cotroceni cu preşedinţii şi reprezentanţii partidelor şi formaţiunilor politice din Parlament. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis de Parlament pe 5 mai, prin moţiune de cenzură. Ca urmare, de peste patru luni, România are Executiv interimar.
Potrivit Bloomberg, o altă încercare eşuată de a aproba un guvern ar apropia România de alegeri anticipate, prelungind incertitudinea şi sporind riscurile pentru buget şi pentru ratingul de ţară.
Malgorzata Krzywicka a semnalat că pragul pentru menţinerea ratingului creşte cu fiecare săptămână de criză politică. „Ceea ce trebuia să fie o remaniere guvernamentală relativ de scurtă durată, la momentul căderii guvernului în primăvară, s-a prelungit dincolo de vară. Iar acum am trecut deja de jumătatea lunii septembrie şi încă nu avem o soluţie”, a mai spus analista Fitch.
Deficitul, printre marile probleme ale României
Aceasta a afirmat că România are nevoie de o corecţie suplimentară a deficitului de aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB pentru a contribui la stabilizarea creşterii datoriei publice pe termen mediu. Fitch estimează în prezent deficitul bugetar al României pentru 2026 la 5,9% din PIB, sub ţinta de 6,2% stabilită de guvern.
În opinia analiştilor de la Fitch, îmbunătăţirea colectării impozitelor este una dintre metodele-cheie de reducere a deficitului în anii următori, întrucât "marja de manevră este limitată pe partea cheltuielilor" după măsurile de austeritate deja implementate.
Krzywicka a respins argumentele potrivit cărora stimularea creşterii economice ar putea înlocui consolidarea fiscală. „Sunt câştiguri marginale. Sunt departe de amploarea ajustării pe care România trebuie să o realizeze. O creştere economică mai robustă, în sine, nu va rezolva problema deficitelor mari”, a adăugat analista agenţiei de evaluare financiară Fitch Rating, Malgorzata Krzywicka.
Patru luni de criză politică
Avertismentului analistei de la Fitch vin în contextul în care Nicușor Dan l-a desemnat joi premier pe Siegfried Mureșan, la aproape patru luni de la începutul crizei politice cauzate de demiterea prin moțiune de cenzură a guvernului condus de Ilie Bolojan.
De la demiterea Guvernului Bolojan, pe 5 mai 2026, președintele Nicușor Dan a făcut alte două nominalizări oficiale pentru funcția de premier: Eugen Tomac și Adrian Veștea.
Prima nominalizare a fost Eugen Tomac, pe 4 iunie. Europarlamentarul a fost desemnat să formeze guvernul la aproape o lună de la căderea Cabinetului Bolojan. Tomac a încercat să obțină sprijinul partidelor pentru un guvern pe care îl descria drept unul tehnic, însă, pe 14 iunie, și-a depus mandatul fără ca propunerea să mai ajungă la votul Parlamentului. El a motivat că nu a reușit să obțină susținerea necesară din partea partidelor.
În aceeași zi, 14 iunie, Nicușor Dan a făcut a doua nominalizare: Adrian Veștea. Președintele CJ Brașov și prim-vicepreședinte al PNL a fost desemnat imediat după retragerea lui Tomac. Veștea a prezentat ulterior lista miniștrilor și programul de guvernare, însă Cabinetul său a fost supus votului în Parlament pe 22 iunie și a fost respins, cu 189 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”, din cele 212 voturi exprimate.
După respingerea Guvernului Veștea, Nicușor Dan nu a mai făcut o nominalizare oficială de premier până la consultările din 17 septembrie. În această perioadă, partidele au avansat propriile variante: PSD l-a susținut pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR au susținut varianta Siegfried Mureșan. Acestea au fost însă propuneri ale partidelor, nu desemnări făcute de președinte.
