Iohannis, aplaudat și huiduit în Parlament, în ședința solemnă. Dăncilă: ”Îmi cer scuze”
Camera Deputaţilor şi Senatul a marcat, marți, printr-o şedinţă solemnă, 15 ani de la aderarea României la NATO, la care au participat președintele și premierul României, alături de alți demnitari cu rang înalt.
Şeful statului a fost întâmpinat de liberalii Alina Gorghiu şi Marilen Pirtea şi s-a întâlnit la intrarea în sala de plen cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi cu premierul Viorica Dăncilă, cu care s-a salutat.
Alegeri 2024
20:15
AUR depune plângere penală împotriva ministrului de Externe: ”Fraudare masivă a alegerilor prezidenţiale” din diaspora
19:14
Alegeri prezidențiale 2024. Secțiile de vot din toată țara sunt pregătite. Pedepse aspre pentru cei care încalcă legea
19:07
Alegeri prezidențiale 2024. Ce spun românii care votează din străinătate: ”Doamne ajută!”. ”De noi depinde soarta țării”
18:39
USR acuză: Ministrul de Interne folosește poliția pentru a-i sancționa pe fanii lui Lasconi pentru mesajele de pe Facebook
Printre participanţii la şedinţă s-au numărat foştii preşedinţi ai României Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, dar şi membri ai Guvernului, înalţi oficiali şi reprezentanţi ai corpului diplomatic.
Şedinţa solemnă a fost condusă de preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi a început cu intonarea Imnului Naţional.
Parlamentul a adoptat, cu această ocazie, o declaraţie.
În timpul discursului său, șeful statului a fost huiduit și aplaudat în același timp de parlamentarii din putere și opoziție, după ce a criticat Partidul Social Democrat, despre care a spus că este ”un risc” pentru România.
Preşedintele a declarat că 'asaltul fără precedent' al majorităţii PSD la adresa statului de drept 'riscă să fragileze' statutul României în Alianţă şi în UE.
"Pentru ţara noastră nu a fost deloc uşoară revenirea la democraţie după epoca neagră a comunismului, (...) cu atât mai condamnabile sunt acţiunile actualei majorităţii PSD, care prin asaltul fără precedent în ultimii 30 de ani la adresa statului de drept riscă să fragileze statutul ţării noastre în Alianţa Nord-Atlantică şi în UE. Modificarea legilor în folosul unor persoane, demagogia, atacurile la adresa stabilităţii economice şi financiare a României, creşterea inflaţiei şi devalorizarea monedei naţionale, arbitrariul şi lipsa de profesionalism - acestea sunt adevăratele realităţi ale guvernării PSD, nu întărirea democraţiei, nu consolidarea justiţiei, nu responsabilitatea şi predictibilitatea în economie, nu infrastructură (...), nu acestea sunt politicile PSD. (...) Guvernarea PSD cu incapacitatea administrativă şi cu dilentantismul vulnerabilizează România", a afirmat şeful statului.
După discursul președintelui Iohannis, premierul Viorica Dăncilă și-a cerut scuze de la microfonul plenului, pentru faptul că șeful statului a transformat acest eveniment ”într-un eveniment de campanie electorală”:
”Regret că acest eveniment important a fost transformat de către președintele României într-un eveniment de campanie electorală. Îmi cer scuze eu, prim-ministrul României, tuturor celor care astăzi se așteptau la o ședință solemnă dedicată acestui eveniment major”.
Vedeți mai multe imagini în GALERIA FOTO de mai jos!
La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea a menţionat că PSD a majorat salariile militarilor. "Ce a făcut acest guvern atacat în permanenţă? Am mărit salariile militarilor (...), în continuare susţinem creşterea pensiilor militarilor", a spus Dragnea.
La începutul discursului său, Liviu Dragnea l-a menţionat pe fostul premier Adrian Năstase, în mandatul căruia România a fost admisă în NATO.
"Chiar dacă nu este în sală din cauza unei erori impardonabile a staff-ului celor două Camere, îl salut pe domnul prim-ministru Adrian Năstase în mandatul căruia România a fost acceptată în NATO", a spus Dragnea.
Discursul președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea:
- Sunt onorat să mă adresez astăzi dvs. în această zi de mare însemnătate. România împlinește 15 ani de la aderarea la comunitatea nord-atlantică.
- Ca om politic, sunt mândru că partidul din care fac parte a făcut posibil încheierea acestui acord.
- Susținem în continuare pensiile militarilor și salariile militarilor și urmează ca și la rezerviști să se pună lucrurile în ordine.
- Ar fi fost util un pact politic în care toate partidele să-și asume respectarea acestui angajament al României, pentru că văd deja partide care își propun să se abată de la acest obiectiv.
- Aș fi vrut să propun acest obiectiv președintelui, dar după discursul de azi îmi dau seama că ar fi inutil.
- Înainte de toate trebuie să gândim și să acționăm românește
Aderarea la NATO nu a fost un obiectiv politic, ci unul național
NATO nu e doar o alianță militară, e singura garanție a stabilității lumii democratice.
Discursul președintelui Klaus Iohannis:
”Doamnelor și domnilor,
Aniversăm, în cadrul acestei ședințe solemne, 15 ani de când România a aderat la cea mai puternică alianță din istoria omenirii.
Din 2004, suntem nu numai într-un parteneriat loial cu această solidă organizație politico-militară, ci și membri respectați ai clubului statelor democratice. Și acest aspect este unul foarte important, pentru că trăinicia NATO și forța sa sunt date, în primul rând, de adeziunea la valori fundamentale, pe care inclusiv țara noastră și-a asumat să le respecte. Iar aceste valori sunt libertatea, democrația și statul de drept.
Anul acesta se împlinesc și 70 de ani de la semnarea, la Washington, a actului fondator al NATO, care stă la baza apărării noastre colective și care garantează nu doar securitatea, ci și prosperitatea și exprimarea liberă și democratică a țărilor membre.
Istoria ne-a demonstrat că principiile democratice și o comunitate bazată pe solidaritate și responsabilitate față de securitatea aliaților reprezintă esența proiectului euroatlantic și cheia succesului misiunilor NATO.
Doamnelor și domnilor,
Pentru țara noastră, nu a fost deloc ușoară revenirea la democrație după epoca neagră a comunismului și tocmai de aceea merită salutat și apreciat efortul conjugat al tuturor forțelor politice, al diplomației și al armatei, care a făcut posibil dezideratul național de a aduce România în NATO și în spațiul valorilor euroatlantice.
Cu atât mai condamnabile sunt acțiunile actualei majorități PSD, care, prin asaltul - fără precedent în ultimii treizeci de ani - la adresa statului de drept, riscă să fragilizeze statutul ţării noastre în Alianţa Nord-Atlantică şi în Uniunea Europeană.
Modificarea legilor în folosul unor persoane, demagogia, atacurile la adresa stabilităţii economice şi financiare a României, creşterea inflaţiei şi devalorizarea monedei naţionale, arbitrariul şi lipsa de profesionalism, acestea sunt realele politici ale guvernării PSD. Nu întărirea democrației, nu consolidarea justiției, nu responsabilitate și predictibilitate în economie, nu infrastructură care să garanteze inclusiv siguranța oamenilor, nu acestea sunt politicile PSD.
Guvernarea PSD, vă spun acum, care a devenit sinonimă cu incapacitatea administrativă și cu diletantismul, vulnerabilizează România.
În contextul în care țara noastră are toate atuurile pentru a fi un pilon al democrației și stabilității în regiune, PSD eșuează să se ridice la importanța acestui moment strategic.
Lipsa de respect manifestată de PSD față de Armată a culminat cu demersul de a contesta în justiţie decretul de prelungire a mandatului şefului Statului Major al Apărării. Instanța de judecată a respins această acțiune nefondată a PSD, care a pus Armata României într-o situație delicată din rațiuni strict și numai politicianiste.
Dacă adăugăm și incapacitatea de a moderniza legislația în domeniul securităţii naţionale, avem doar câteva aspecte care arată incompetența PSD și o profundă neînțelegere a ceea ce înseamnă să conduci un stat în care cetățenii sunt cu adevărat bine protejați.
Ca Președinte, am responsabilitatea de a veghea la buna funcţionare a autorităţilor publice. Este atribuția mea constituțională să atrag atenția că o guvernare bună, o guvernare corectă, o guvernare cinstită reprezintă inclusiv o garanție de securitate pentru România, în timp ce această guvernare eșuată reprezintă în sine un risc pentru țară.
Ne confruntăm cu amenințări tot mai complexe, atât clasice, cât și asimetrice şi hibride, provenind din multiple direcții strategice, care tind să afecteze în moduri tot mai subtile NATO.
De aceea, este nevoie de coeziune politică internă în fiecare stat Aliat, precum și de unitate politică și solidaritate la nivelul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord.
Doamnelor și domnilor,
Este nevoie ca NATO să își întărească în continuare postura de descurajare și apărare pe Flancul Estic. În acest scop, trebuie să îmbinăm rolul unic și cuprinzător pe care îl are NATO în apărarea noastră colectivă cu abordarea integratoare a Uniunii Europene în gestionarea crizelor.
Putem realiza această corelare dacă aducem împreună, într-un efort bazat pe sinergie și complementaritate, instrumentele și resursele de care dispun cele două organizații. Rezultatele vor fi, fără îndoială, în beneficiul cetățenilor, pentru că va crește securitatea europeană și euroatlantică.
De altfel, unitatea și coeziunea definesc fundamental prioritățile Președinției în exercițiu a României la Consiliul Uniunii Europene.
Acordăm o atenție specială avansării cooperării dintre NATO și Uniunea Europeană în toate domeniile de interes comun și, în special, pentru îmbunătățirea mobilității militare pe continentul european, pentru creşterea rezilienţei partenerilor și pentru combaterea amenințărilor hibride.
România va continua să contribuie activ în acest sens.
Totodată, țara noastră va continua să susțină întărirea solidarității în interiorul NATO, inclusiv prin consolidarea relației transatlantice.
În NATO, relația transatlantică este garanția funcționării optime a Alianței și a apărării colective definite de articolul V al Tratatului de la Washington.
Doamnelor și domnilor,
Profesionalismul, devotamentul și spiritul de solidaritate ne permit să avem, în acest moment, o Alianță credibilă și puternică, capabilă să asigure securitatea cetățenilor noștri, precum și să mențină sau să readucă pacea acolo unde este amenințată sau afectată.
Ţara noastră acţionează constant şi consecvent pentru a-şi consolida profilul în cadrul Alianţei, pe mai multe dimensiuni strategice: politică şi diplomaţie, apărare, intelligence şi comunicare strategică, ceea ce dă o pespectivă clară obiectivelor pe care ni le propunem în NATO.
Trebuie să înțelegem însă cu toții că apărarea colectivă începe acasă și necesită investiții, atât în resurse umane, cât și în capabilități militare din partea fiecărui aliat.
În ultimii ani am obținut rezultate semnificative prin alocarea a 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare, la inițiativa mea s-a încheiat această înțelegere, fapt care a permis dezvoltarea programelor naționale de înzestrare, atât de necesare pentru ca România să își consolideze rolul de furnizor de securitate. A fost rezultatul unui consens politic obținut la inițiativa mea.
Guvernului şi Ministerului Apărării Naţionale le revine rolul de a pune în practică, prin programe coerente, Strategia de Înzestrare a Armatei, pentru care există premise favorabile de finanţare.
Din păcate, faptele demonstrează cu totul altceva: proceduri de achiziţe anulate sau contestate în justiţie de chiar cei care le-au iniţiat şi o incapacitate cronică de a gestiona un domeniu vital pentru securitatea naţională, cum este cel al înzestrării Armatei.
Incompetența guvernanților, stimați parlamentari, riscă să afecteze chiar modul în care ne îndeplinim angajamentele și responsabilitățile în cadrul NATO.
Doamnelor și domnilor,
La ultimele summituri NATO, desfășurate la Varșovia și Bruxelles, am susținut necesitatea întăririi procesului de adaptare a Alianței prin măsuri destinate consolidării apărării pe Flancul Estic. Mă refer aici la prezența aliată înaintată din România și din regiunea Mării Negre, precum și la cea din Polonia și statele baltice.
Toate aceste eforturi ale noastre au condus la adoptarea de noi decizii cu relevanță operațională. Am înființat Brigada Multinațională Sud-Est la Craiova și participăm cu militari în Polonia, în cadrul grupului de luptă condus de Statele Unite ale Americii.
Comandamentul Diviziei Multinaționale Sud-Est a primit certificarea capabilității operaționale finale anul trecut.
Voi susține ferm, în continuare, poziția României de abordare unitară, coerentă pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, condiție esențială pentru gestionarea eficientă a provocărilor în creștere la adresa mediului de securitate regional.
Doamnelor și domnilor,
În ultimii ani, România a reușit să consolideze prezența pe agenda aliată a situației de securitate din regiunea Mării Negre, care este acceptată de toți aliații ca fiind esențială pentru securitatea euroatlantică.
Este un efort în care m-am implicat personal, și voi continua să o fac, pentru că este în interesul strategic al României.
Creșterea constantă a activităților militare în Crimeea, recentul incident din Strâmtoarea Kerci, conflictul în desfășurare din Estul Ucrainei, precum și actele provocatoare la adresa avioanelor și navelor aliate prezente în Marea Neagră nu fac decât să demonstreze că amenințările din Est continuă să afecteze stabilitatea regiunii.
De aceea, este necesară asigurarea unei prezențe consistente a navelor aliate în Marea Neagră, precum și stabilirea unor structuri militare de comandă și control cât mai eficiente chiar în regiunea noastră.
România este un promotor al continuării politicii Ușilor Deschise a Alianței. Istoria ne arată că opțiunea de a adera la NATO a tot mai multor țări a făcut posibilă promovarea unui climat de pace și stabilitate, a deschis noi posibilități de cooperare și a generat cadrul pentru o construcție euroatlantică bazată pe valori comune, pace și democrație.
Doamnelor și domnilor,
Nu pot să închei fără a sublinia, încă o dată, faptul că NATO a devenit, în cei 70 de ani de existență, singura organizație care poate oferi un mediu de securitate robust, cu garantarea eficientă a securității tuturor membrilor săi. Efortul comun al tuturor aliaților a permis ca organizația să se afirme pe plan mondial ca un garant al stabilității, păcii și dialogului.
Reafirm cu tărie că România va continua să fie un aliat de încredere, un promotor al valorilor comune împărtășite de membrii Alianței și al consolidării sale în continuare și un pilon de stabilitate și securitate în regiunea Mării Negre, astfel încât cetățenii români să fie în siguranță.
Ca Președinte, voi continua să acționez cu determinare pentru ca NATO să fie tot mai puternică, iar profilul României în Alianță să fie tot mai vizibil și consolidat.
Vă asigur că vom rămâne un actor relevant și de încredere în cadrul NATO, care își respectă toate angajamentele asumate!
La mulți ani, România!
La mulți ani, NATO!”
Iohannis și Dăncilă, la ședința solemnă NATO
Aderarea României la NATO - Alianţa Nord-Atlantică - a constituit unul dintre cele mai importante obiective de politică externă de după 1989 ale statului român.
La împlinirea a 70 de ani de la înfiinţarea organizaţiei şi a 15 ani de la aderarea României la structurile acesteia, statul român este angrenat în marile dosare de acţiune ale NATO, fiind un partener solid şi totodată un membru activ în luarea deciziilor la nivelul structurilor Alianţei.
La 18 februarie 2004, plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a adoptat în unanimitate proiectul de lege privind aderarea României la NATO. La 3 martie 2004 legea a fost publicată în Monitorul Oficial. Ministerul Afacerilor Externe a pregătit instrumentul de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord, documentul fiind semnat de preşedintele Ion Iliescu la data de 4 martie, iar ulterior, în cadrul unei ceremonii solemne a fost depus de premierul Adrian Năstase la depozitarul Tratatului - Guvernul Statelor Unite ale Americii - la data de 29 martie 2004. Din acest moment, România a devenit stat membru cu drepturi depline al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.
Momentul solemn de ridicare a drapelelor noilor state membre a avut loc la 2 aprilie 2004 la Bruxelles, cu prilejul reuniunii miniştrilor de Externe ai NATO. Pentru a marca aderarea României la NATO patru deputaţi au avansat o iniţiativă legislativă prin care au cerut instituirea Zilei NATO în România, care este marcată anual în prima duminică din luna aprilie.
În prezent, în cadrul misiunilor NATO, sunt implicaţi 887 de militari români, dintre care 56 în misiunea KFOR din Kosovo, 690 în misiunea din Afganistan, un detaşament de apărare antiaeriană de 120 de militari în Polonia şi 21 de militari cu rol de stat major şi de legătură pe lângă structurile Alianţei.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
Inquam Photos/ Octav Ganea
Pro TV
Pro TV
Pro TV
Pro TV
Pro TV
Pro TV
Administraţia Prezidenţială
Administraţia Prezidenţială
Administraţia Prezidenţială
Administraţia Prezidenţială
Administraţia Prezidenţială
Pro TV
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
Sursa: Agerpres, Pro TV
Etichete: NATO, klaus iohannis, PSD, Parlament, viorica dancila, ședință solemnă,
Dată publicare:
02-04-2019 11:29
