El afirmă că, în ciuda celor peste cinci luni de criză guvernamentală, economia României s-a stabilizat, iar statul a continuat să funcţioneze. El spune că, în ceea ce-l priveşte, securitatea României şi atragerea de investiţii străine sunt principalele sale preocupări, relatează News.ro.
„Guvernul demis avea atribuţii limitate, dar am reuşit să ducem la bun sfârşit multe lucruri importante, unele dintre ele legate de securitate şi apărare, precum programul european SAFE, în care sunt implicate şi unele companii americane”, a declarat preşedintele Nicuşor Dan într-un interviu acordat emisiunii „The Julie Mason Show” difuzată de postul american de radio prin satelit SiriusXM.
„Au existat mai multe încercări în această perioadă. Dar important este că, în tot acest timp, statul a continuat să funcţioneze”, a adăugat Nicuşor Dan, întrebat despre criza guvernamentală.
„De ieri (marţi - n.r.) avem un nou guvern”, a menţionat şeful statului.
Întrebat cum merge economia României, Nicuşor Dan a spus că în acest moment, economia se stabilizează.
„În ultimii 20 de ani, am avut o creştere extraordinară. În această perioadă, PIB-ul nostru s-a triplat”, a subliniat preşedintele. „În ultimii unu- doi-trei ani, am avut un deficit destul de mare. Acum l-am redus. Şi, bineînţeles, acest lucru are un anumit impact asupra economiei”, a recunoscut şeful statului.
„Dar, pe de altă parte, am îndeplinit toate criteriile pentru aderarea la OCDE. Aşa că mă aştept să devenim în curând membri ai OCDE”, a adăugat Nicuşor Dan.
România are din nou Guvern
România are în sfârșit un Guvern cu puteri depline, asta după 170 de zile de criză politică și trei premieri desemnați fără succes. Luca Niculescu a obținut votul de încredere al Parlamentului.
Fost jurnalist și diplomat, Niculescu a devenit premierul unui Executiv dominat de PSD, partidul care a contribuit la căderea Guvernului Bolojan și care revine acum la putere inclusiv cu voturile liberalilor.
PNL și UDMR au dat votul fără să intre la guvernare. Noul premier preia o țară cu bugetul sub presiune, o inflație serioasă și facturi mari la energie.
Înainte de vot, de la tribuna Parlamentului, Niculescu anunțase deja prioritățile noului Guvern.
Luca Niculescu, prim-ministru: „Începând de mâine, intrăm direct în urgențe: rectificarea bugetară fără creșterea deficitului, adoptarea bugetului pe 2027, siguranța energetică pe perioada iernii și închiderea fără pierderi a PNRR”.
Dincolo de programul de guvernare prezentat de Luca Niculescu, tensiunile politice acumulate în PSD și PNL au răbufnit.
Social-democrații revin la conducerea Guvernului la cinci luni și jumătate după ce au contribuit la demiterea Cabinetului Bolojan. Sorin Grindeanu i-a pus condiții de la început noului premier. ( VEZI AICI CONDIȚIILE)
UDMR a semnat un acord politic cu Luca Niculescu pentru o perioadă de 6 luni.
În schimb, USR a anunțat de la început că nu va vota un guvern PSD.
Parlamentarii AUR nici nu au participat la vot.
Guvernul Niculescu are 18 miniștri, iar PSD revine la conducerea celor mai importante ministere. Social-democrații și-au adjudecat 12 funcții, printre care Internele, Apărarea, Transporturile, Justiția, Sănătatea și Agricultura. Celelalte șase revin unor independenți, inclusiv portofoliul Finanțelor, la care rămâne Alexandru Nazare.
Cronologia crizei politice înainte de Guvernul Niculescu
Pe 5 mai, la mai puțin de un an de la învestitură, Cabinetul condus de premierul Ilie Bolojan, susținut de PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul parlamentar al minorităților naționale, a fost demis prin moțiune de cenzură. Anterior, social-democrații părăsiseră coaliția de guvernare și inițiaseră moțiunea, adoptată de Parlament cu voturile AUR.
De atunci, au avut loc mai multe încercări de formare a unui nou Guvern.
La un an de la câștigarea mandatului de președinte, Nicușor Dan s-a consultat, pe 18 mai 2026, cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui premier. Pe 4 iunie, l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac, care și-a depus mandatul zece zile mai târziu, după ce nu a reușit să formeze o majoritate.
În aceeași zi, șeful statului l-a desemnat premier pe liberalul Adrian Veștea. Pe 22 iunie, Parlamentul a respins Guvernul propus de acesta, cu 189 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”, din 212 voturi valabil exprimate.
A doua zi, Nicușor Dan a convocat o nouă rundă de consultări, însă nu a desemnat un candidat, varianta discutată fiind, potrivit președintelui, formarea unui guvern minoritar.
O nouă rundă de consultări a avut loc pe 17 septembrie, când Nicușor Dan l-a desemnat premier pe liberalul Siegfried Mureșan. Acesta a dus procedura constituțională până la capăt, însă programul de guvernare și lista miniștrilor au fost respinse de Parlament pe 30 septembrie.
Aflat în acea zi într-o vizită oficială în Cehia, Nicușor Dan a anunțat că va convoca o nouă rundă de consultări și că, la final, va desemna un nou candidat la funcția de premier, eliminând la acea vreme varianta alegerilor anticipate.
România, un loc foarte bun pentru investiții
El a adus şi alte argumente în favoarea ideii că România este „un loc foarte bun pentru investiţii”, argumente pe care le-a subliniat şi în septembrie, cu ocazia unui interviu la Fox News: calitatea forţei de muncă, oportunităţile din domeniul energiei, tradiţia pe care România o are în tehnologie, IT şi matematică.
Întrebat de Julie Mason despre investiţiile României în apărare, Nicuşor Dan a reiterat că a susţinut ideile preşedintelui Donald Trump privind reechilibrarea cheltuielilor pentru securitatea Europei.
„Am spus acest lucru la cele două summituri NATO de anul acesta, de la Haga şi Ankara. Deja de zece ani ne creştem cheltuielile pentru apărare, o parte importantă fiind destinată noilor investiţii. Am ajuns acum la 2,5% din PIB. În ceea ce priveşte cooperarea cu armata americană, construim o bază în apropierea Mării Negre, baza de la Kogălniceanu, în care investim patru miliarde de dolari şi care va deveni cea mai mare din Europa”, a arătat Nicuşor Dan.
În ceea ce priveşte prezenţa militară a SUA în România, el a pledat din nou pentru o consolidare a acesteia spunând că „intenţia” este de a avea pe teritoriul ţării mai mulţi decât cei 1.000 - 1.500 de militari americani din prezent.
„Cred că acest lucru este important pentru România, deoarece prezenţa trupelor americane contribuie întotdeauna la stabilizarea regiunii. Dar este foarte important şi pentru partea americană, deoarece România este un loc potrivit pentru proiectarea forţei militare către alte regiuni, precum Orientul Mijlociu”, a spus Nicuşor Dan, repetând un argument adus şi în editorialul de opinie semnat marţi în The Digital Signal.
Rusia nu vrea să pună capăt războiului
El a subliniat că România este afectată inclusiv economic de „consecinţele colaterale” ale războiului din Ucraina.
„Suntem afectaţi din punct de vedere economic, deoarece Marea Neagră a fost o rută comercială, o cale importantă pentru schimburile comerciale, iar regiunea pare acum mai instabilă. Nu am fost însă pregătiţi pentru atacurile cu drone, dar facem progrese şi am început să le doborâm”, a asigurat Nicuşor Dan.
Şeful statului a acuzat Rusia că încearcă să escaladeze conflictul şi să implice şi alte ţări europene în război.
„Ştiţi, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei durează deja de patru ani. Am început să avem drone care pătrund pe teritoriul nostru dinspre Dunăre, de-a lungul frontierei dunărene cu Ucraina. Am început, de asemenea, să le doborâm. Dar acum este ceva destul de nou să vedem drone şi în Marea Neagră. Dar vom încerca să le facem faţă. Cred că acest lucru se întâmplă pentru că Rusia încearcă să escaladeze conflictul, să implice şi alte ţări europene în război. Noi ne păstrăm calmul, doborâm dronele şi încercăm să evităm o escaladare suplimentară”, a spus şeful statului.
Întrebat ce părere are despre posibile negocieri privind Ucraina între Donald Trump, liderul chinez Xi Jinping şi liderul rus Vladimir Putin, Nicuşor Dan a spus că orice încercare de a pune capăt războiului este binevenită, pentru că războiul Rusiei împotriva Ucrainei afectează Ucraina, dar afectează şi economia, stabilitatea regiunii şi, în cele din urmă, economia mondială.
„Dar nu cred că ruşii sunt pregătiţi să facă acest lucru, pentru că au existat încercări în ultimul an, şi unele mai intense în ultima perioadă, iar noi nu am văzut cu adevărat voinţa ruşilor de a pune capăt războiului”, a adăugat Nicuşor Dan. „Dimpotrivă, am văzut aşa-numitul război hibrid, prin care se încearcă escaladarea conflictului, prin sabotaje, atacuri cibernetice şi drone, aşa cum se întâmplă în România, în încercarea de a transforma conflictul într-un război regional. De aceea, nu sunt foarte încrezător că ruşii vor avea acum voinţa de a pune capăt războiului”, a ţinut să sublinieze preşedintele României, reluând remarci pe care le făcuse miecuri şi într-un interviu pentru Newsmax.
Securitatea și investițiile, preocupări principale
Întrebat care sunt cele mai mari preocupări ale sale în ceea ce priveşte România în acest moment, Nicuşor Dan a răspuns că, „desigur”, securitatea este „prima preocupare”.
„Calmarea acestei situaţii, îmbunătăţirea capacităţilor noastre de apărare şi securitate şi menţinerea unor relaţii bune cu toţi partenerii noştri”, a enumerat Nicuşor Dan.
„Iar în al doilea rând, având în vedere că suntem o ţară stabilă, cu o economie foarte dinamică, cred că nu atragem suficiente investiţii străine pe măsura potenţialului nostru. Prin urmare, o mare parte din activitatea mea constă în atragerea unor investiţii importante în România”, a punctat Nicuşor Dan.
