Ce spune Constituția că se întâmplă după ce un partid iese de la guvernare. Emil Boc și Sorin Grindeanu se contrazic

5.000 de membri PSD au votat în proporție de 97,7% în favoarea retragerii sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan, iar miniștrii PSD ar urma să își depună demisiile miercuri seară (22 aprilie) sau joi dimineață (23 aprilie), au precizat surse pentru Știrile PRO TV.

Fostul premier Emil Boc spune că, după ce PSD își va retrage miniștrii, Guvernul va funcționa în continuare, fără blocaj, deoarece - spune el - Constituția are soluții clare.

Cine este Emil Boc și de ce contează afirmațiile sale

Liberalul Emil Boc este unul dintre cei mai vechi politicieni români, fost premier al României în două rânduri și primar al Clujului. A trecut personal printr-o situație similară celei de acum — în 2009 — și cunoaște din interior mecanismele constituționale.

De asemenea, potrivit CV-ului din Parlament, el este conferențiar universitar doctor la Universitatea Babeș-Bolyai, specializat în drept constituțional și instituții politice, predând cursuri de profil la Facultatea de Științe Politice. A publicat lucrări de specialitate și a predat despre sistemul politic românesc, libertăți publice și proceduri constituționale.

Citește și

Scenariile pentru noul guvern împart scena politică. Liderii PSD și PNL s-au atacat prin mesajele de pe rețelele sociale

Ce poate face Bolojan dacă PSD își retrage miniștrii

Primul scenariu descris de Emil Boc este cel mai simplu: conform Constituției, premierul Bolojan are la dispoziție 45 de zile în care poate numi alți membri ai guvernului în locul miniștrilor PSD care vor pleca, fără să fie nevoie de aprobarea Parlamentului.

„În condițiile în care partenerii de la PSD își mențin opțiunea de a ieși de la guvernare, timp de 45 de zile, premierul Bolojan are posibilitatea să desemneze din rândul membrilor guvernului alți miniștri pentru a ocupa portofoliile. Am avut și eu o asemenea situație în 2009", a declarat Emil Boc.

Practic, în această perioadă, ministerele rămase fără titular pot fi preluate temporar de alți membri ai cabinetului, fără o criză formală. Este un mecanism de urgență prevăzut de Constituție tocmai pentru astfel de situații.

Ce se întâmplă după cele 45 de zile

Dacă în cele 45 de zile nu se rezolvă situația, premierul merge în fața Parlamentului cu o propunere de schimbare a compoziției politice a guvernului — adică înlocuirea miniștrilor PSD cu miniștri din PNL sau cu tehnocrați.

„După 45 de zile, te duci în fața Parlamentului cu schimbarea compoziției politice, propunând alți membri în locul miniștrilor PSD, fie din PNL, fie tehnocrați. Își asumă politic premierul împreună cu Partidul Național Liberal și cu ceilalți parteneri de guvernare", a explicat Boc.

Dacă Parlamentul aprobă această schimbare, guvernul continuă să funcționeze în noua formulă.

Dacă nu o aprobă, situația devine ... și mai interesantă.

Un Guvern cu o compoziție politică nouă, respinsă de Parlament, ar putea funcționa

Dacă Parlamentul respinge schimbarea compoziției politice a guvernului, acel guvern nu cade automat, susține Emil Boc, fost premier al României.

„Dacă schimbarea compoziției politice este aprobată de Parlament, lucrurile merg mai departe. Dacă nu este aprobată de Parlament, acest guvern rămâne în continuare cu puteri depline", a subliniat el.

Cu alte cuvinte, dacă opoziția nu are o alternativă clară și o majoritate care să susțină un nou cabinet, guvernul actual ar putea continua să funcționeze.

Acest aspect a fost subliniat și de Petre Lăzăroiu, fost judecător al Curții Constituționale: ”Faptul că nu se duce în Parlament, nu are nicio sancțiune. Rotește miniștri. Numește un interimar și după 45 de zile îi rotește. E posibil să stea și un an, doi”.

Constituția României nu spune clar ce se întâmplă dacă Parlamentul nu aprobă noua structură sau noua compoziție politică a Guvernului

Art. 85 alin. (3) din Constituție precizează faptul că, dacă se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, Președintele va putea exercita numirea „numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru”.

Astfel, Constituția spune clar că trebuie aprobare în Parlament pentru noua formulă guvernamentală, dar nu spune explicit că Guvernul este demis automat fără această aprobare.

Mai mult, referitor la demiterea Guvernului, Constituția precizează la Art. 110, alin (2) că „Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate”.

Iar procedura oficială prin care Parlamentul retrage încrederea unui Guvern este prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, potrivit Art. 114. alin (2): „Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură” este adoptată.

Președintele PSD: După 45 de zile de interimat, dacă acea formulă guvernamentală nu are susținere în Parlament, ”Guvernul se consideră picat”

În schimb, președintele PSD, Sorin Grindeanu, afirmă că, dacă miniștrii interimari care vor fi numiți în locul demisionarilor PSD nu vor obține un vot majoritar de susținere în Parlament, atunci acel Guvern ”se consideră picat”.

”Urmarea acestor consultări de la Cotroceni probabil se va ajunge la un prim tablou. Fiecare din partide, așa cum eu v-am spus mai devreme, va veni și va spune care e viziunea fiecăruia din aceste partide convocate. După care, dacă nu se ajunge sau nu se găsește o soluție care să fie acceptată de aceste partide, atunci Partidul Social Democrat, așa cum am anunțat, își va retrage reprezentanții din Guvern.

Ceea ce înseamnă că avem un Guvern care nu mai are o majoritate în Parlament, ceea ce se traduce printr-un guvern minoritar, dar e mai mult decât un guvern sau ... are miniștrii care vor ocupa mai multe portofolii, conform Constituției. 

Nu e pentru prima dată când s-a întâmplat acest lucru. În 45 de zile, așa cum a fost și în trecut și nu o dată, ci de mai multe ori, premierul Ilie Bolojan, dacă nu demisionează și nu există vreo moțiune de cenzură în acest interval care să fi trecut prin Parlament, trebuie să vină să-și testeze această nouă, să spunem, nu majoritate, această noua coaliție care e fără PSD. Dacă acea coaliție sau această formulă guvernamentală va avea majoritatea, guvernul va continua. Dacă nu, guvernul se consideră picat. 

Ce spuneam de guvern minoritar, este atunci când vii, n-ai o majoritate clară în Parlament, dar încerci să treci prin înțelegeri punctuale un guvern, neavând susținerea, așa cum am spus, majoritară, reprezentată prin oamenii în Guvern.”, a declarat Grindeanu, marți, la postul public de radio.

Emil Boc: Cine dă jos un guvern .. trebuie să poată pune altul

„Cine dă jos un guvern trebuie să aibă și posibilitatea să pună unul nou. Aceeași majoritate politică, repet, care dă jos un guvern, trebuie s-o și pună", spune Emil Boc.

În opinia sa, orice partid sau grupare politică care inițiază o moțiune de cenzură și reușește să treacă prin Parlament trebuie să aibă deja pregătită o majoritate care să voteze un guvern nou.

Dacă nu are această majoritate, guvernul actual continuă să funcționeze, afirmă fostul premier.

De ce România nu are „moțiunea constructivă de neîncredere" și ce înseamnă asta

Boc a profitat de context pentru a explica o diferență importantă între sistemul constituțional românesc și cel german, respectiv ”moțiunea constructivă de neîncredere”.

„În România nu există mecanismul german numit moțiune constructivă de neîncredere. Ce înseamnă moțiune constructivă de neîncredere în sistemul german? Că atunci când vrei să dai jos un guvern prin moțiune de cenzură, aprobi în același timp și numele noului cancelar în cazul Germaniei, noul prim-ministru. În România nu este asemenea mecanism, dai jos și după aceea vedem ce se întâmplă", a spus Boc.

Fostul premier afirmă că a cerut introducerea acestui mecanism în România încă din 2003, la ultima revizuire a Constituției: „Eu am susținut în 2003, când a fost revizuire a Constituției, introducerea și în sistemul constituțional românesc a moțiunii constructive de neîncredere, care ar fi însemnat, da, vrei să dai jos un premier, ai o majoritate negativă? Trebuie să ai și o majoritate pozitivă, să pui ceva în loc."

Absența acestui mecanism înseamnă că, în România, un guvern poate fi răsturnat fără ca opoziția să aibă neapărat o alternativă clară.

Liberalii nu cedează: „Cum adică, PNL-ul să renunțe?"

Întrebat dacă PNL ar putea renunța la Ilie Bolojan ca premier pentru a salva coaliția cu PSD, Boc a respins ferm această ipoteză.

„Cum adică, PNL-ul să renunțe? PNL are președinte de partid, are prim-ministru, are guvern. Alții dacă au altă majoritate și să vină cu ea pe masă, să o expună și să și-o manifeste", a declarat fostul premier..

Scenariul extrem: alegerile anticipate, aproape imposibile

Boc a menționat și ultima soluție posibilă, pe care o consideră însă aproape inaccesibilă în sistemul constituțional românesc: alegerile anticipate.

„Soluția finală este arbitrajul corpului electoral prin alegeri anticipate - soluție care știm că aproape este imposibil în sistemul constituțional românesc. Dar vreau să spun că textul constituțional are soluții, mecanisme constituționale pentru rezolvarea acestor crize", a conchis Emil Boc.

Organizarea de alegeri anticipate în România presupune o procedură extrem de complicată și condiții greu de îndeplinit, motiv pentru care această variantă este mai degrabă teoretică.

CITIȚI ȘI: Cum se pot organiza alegeri anticipate. Procedura din Constituţie

Metoda prin care Guvernul Bolojan ar putea fi demis: moțiunea de cenzură

În aceste condiții, cea mai plauzibilă variantă prin care PSD ar putea răsturna Guvernul Bolojan ar fi o alianță cu AUR. Însă președintele Nicușor Dan a anunțat deja că nu o va gira.

Nicușor Dan, președintele României: „Ar trebui ca eu să numesc un premier PSD, care să-mi spună că va avea susținerea AUR și asta eu nu voi face niciodată”.

Semnat în iunie 2025 de PSD, PNL, USR, UDMR și minorități, protocolul coaliției spune că, până în aprilie 2027, funcția de prim-ministru revine PNL.

PSD va depune moțiune de cenzură săptămâna viitoare împotriva Guvernului lui Ilie Bolojan, au transmis surse politice pentru Știrile PRO TV. Ca să răstoarne Guvernul, PSD ar avea nevoie și de voturile celor de la AUR și de sprijinul altor parlamentari dispuși să voteze moțiunea de cenzură.

George Simion a transmis într-o conferință de presă că AUR va vota eventuale moțiuni de cenzură.