Ministrul de Externe ar trebui să dea explicații cu privire la un document european care ar limita dreptul de veto al României în Politica Externă și de Securitate Comună (PESC).
Demersul a stârnit o reacție virulentă din partea șefei diplomației, care acuză AUR că propagă „minciuni” și inventează probleme pe teme de suveranitate, arată news.ro.
AUR cere stoparea demersurilor și prezentarea mandatelor
Declarația, adoptată cu 64 de voturi „pentru”, 29 „împotrivă” (din partea PNL și USR) și 9 abțineri (UDMR), cere Guvernului demis să precizeze dacă Oana Ţoiu a avut un mandat expres pentru a semna, la 1 septembrie 2026, o scrisoare comună a 11 miniștri de externe privind explorarea extinderii votului cu majoritate calificată în detrimentul unanimității.
Senatorii AUR susțin că trecerea la majoritate calificată ar diminua dramatic capacitatea României de a-și proteja interesele strategice. „Nu putem să cedăm dreptul nostru de a decide, dreptul naţiunii române, pentru că nu există un mandat popular în acest sens. Nu s-a votat niciodată vreun reprezentant al României care să aibă un mandat din partea poporului român să cedeze dreptul de veto”, a argumentat liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu. La rândul său, senatoarea Cristina Dumitrescu a subliniat că dreptul de veto nu este un privilegiu arbitrar, ci o garanție juridică a faptului că o decizie europeană nu poate fi impusă unui stat împotriva voinței sale.
Printre cerințele declarației se numără stoparea oricăror demersuri privind limitarea veto-ului, notificarea statelor partenere din „Grupul de prieteni” și prezentarea în termen de 15 zile a tuturor documentelor, mandatelor, analizelor juridice și memorandumurilor care au stat la baza semnăturii României.
Oana Ţoiu contraatacă: „Dreptul de veto rămâne intact”
Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a reacționat prompt, catalogând demersul AUR drept o „minciună cap-coadă” și o tentativă de a fabrica scenarii anti-europene în plină criză de securitate.
„Este o minciună cap-coadă că România renunţă sau îşi pierde dreptul de veto în Uniunea Europeană. În timp ce ei fabrică scenarii acasă, eu sunt la Consiliul Afaceri Externe, unde am aprobat, prin acord unanim, sancţionarea a peste 1.500 de persoane şi entităţi care susţin Rusia în război. Este, practic, cel mai mare pachet de acest fel adoptat până acum”, a scris Ţoiu pe rețelele sociale.
Oficialul MAE a explicat mecanismul real: renunțarea la veto în domeniul militar este imposibilă conform Tratatelor, iar în celelalte domenii necesită unanimitate și ratificare în parlamentele naționale (cu o perioadă de dezbatere de șase luni). Scrisoarea incriminată de AUR nu anulează veto-ul, ci solicită doar ca, atunci când un stat îl folosește, să își explice motivele bazate pe „rațiuni vitale de politică națională”, pentru a facilita consultările și a găsi soluții acceptabile.
„Explicaţia nu are nevoie de aprobări din partea nimănui: dreptul de veto rămâne intact. De ce sunt ei atât de revoltaţi că nu ar putea folosi veto-ul României cu uşurinţă în interesul altor ţări?”, s-a întrebat retoric Oana Ţoiu. Mai mult, ea a făcut o aluzie la blocajul aderării la Schengen, amintind că România a fost ținută la poartă ani de zile tocmai din cauza folosirii dreptului de veto de către alte state, subliniind că „România are putere în UE atunci când are şi politicieni cu curajul să o folosească, nu doar să se plângă”.
