The Moscow Times: Amprentele Rusiei în alegerile din Europa de Est. Ce spun experții despre strategia Kremlinului
De la 100 de zile de proteste continue în Georgia, până la excluderea lui Călin Georgescu din turul doi al alegerilor prezidențiale din România, influența Rusiei pare să aibă un impact semnificativ asupra Europei de Est.
Experții susțin că aceste incidente fac parte dintr-o strategie mai amplă a Kremlinului de a răspândi neîncredere și de a influența alegerile în regiuni pe care le consideră în sfera sa de influență, pe măsură ce aceste țări își întăresc legăturile cu Occidentul, apreciază The Moscow Times într-o analiză despre imixtiunea Moscovei în țările din Estul Europei.
Trei ani de război în Ucraina și eșecul de a preveni îndepărtarea aliatului său, Bashar al-Assad, în Siria au scos la iveală slăbiciunile armatei ruse. Într-un articol comun publicat în Financial Times, directorii MI6 și CIA avertizează că Rusia își intensifică strategia de „război hibrid”, trecând de la dominația militară convențională la destabilizarea democrațiilor din interior, prin răspândirea dezinformării.
Potrivit fostului ambasador georgian în SUA, Batu Kutelia, tactica Moscovei vizează „instalarea unor oligarhi și guverne-marionetă pro-ruse prin corupție și suprimarea societății civile, a presei independente și a opoziției politice.”
Alegerile din Georgia: 100 de zile de proteste și acuzații de influență rusă
În Georgia, victoria partidului populist Georgian Dream la alegerile parlamentare din noiembrie a provocat un val de proteste care continuă de 100 de zile. Partidul este controlat de miliardarul Bidzina Ivanișvili, care și-a construit averea în Rusia.
Deși inițial pro-european, Georgian Dream a adoptat în ultimii ani politici iliberale și s-a apropiat de Moscova, în ciuda faptului că majoritatea populației susține aderarea la UE.
Observatorii OSCE au constatat că, deși alegerile nu au fost complet echitabile, cadrul legal a fost suficient pentru a le valida.
România: un candidat-surpriză și un scandal de dezinformare
În România, Călin Georgescu, un politician ultranaționalist necunoscut anterior, a reușit să câștige primul tur al alegerilor prezidențiale cu 23%, deși sondajele inițiale îi dădeau sub 10%, scrie sursa citată.
Documente desecretizate arată că Rusia a lansat o „acțiune hibridă” împotriva României, utilizând atacuri cibernetice, dezinformare și exploatarea vulnerabilităților din sistemele de informații.
Se pare că echipa sa de campanie a beneficiat de sprijin financiar extern, iar peste 100 de influenceri de pe TikTok au fost plătiți pentru a-i promova mesajele în cele două săptămâni premergătoare alegerilor.
După ce Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur, Biroul Electoral a invalidat candidatura lui Georgescu din cauza presupuselor încălcări ale legii extremismului. Guvernul român a decis, de asemenea, expulzarea a doi diplomați ruși implicați în campania de influență.
Moldova: milioane de dolari pentru influențarea alegerilor
În Republica Moldova, președintele Maia Sandu a câștigat alegerile cu aproape 20% avans, iar referendumul pentru aderarea la UE a fost aprobat la limită, cu o diferență de doar 1%.
Autoritățile moldovenești estimează că Rusia a cheltuit 100 de milioane de dolari pentru a influența aceste voturi. Oligarhul fugar Ilan Șor, stabilit la Moscova, ar fi finanțat campanii prin care a transferat bani direct în conturile cetățenilor sub forma unor „pensii bonus”, pentru a-i încuraja să voteze împotriva integrării europene.
De asemenea, o campanie masivă de dezinformare a stârnit temeri privind un război iminent dacă referendumul ar fi trecut și a promovat false narațiuni potrivit cărora UE ar impune „spălarea creierului” copiilor pentru a deveni gay sau transgender.
Noua strategie a Moscovei: amplificarea diviziunilor interne
Metodele de război hibrid ale Rusiei au devenit din ce în ce mai sofisticate, mai ales după acuzațiile privind influențarea alegerilor prezidențiale din SUA din 2016.
Potrivit Laurei Jasper, analist strategic la The Hague Center for Strategic Studies, Rusia aplică strategii diferite în funcție de țară. În statele post-sovietice care se îndreaptă spre UE, Moscova încearcă să submineze instituțiile democratice.
În schimb, în UE, Kremlinul nu creează narațiuni false, ci amplifică diviziunile deja existente, cum ar fi imigrația sau tranziția ecologică din Germania.
Uniunea Europeană a recunoscut pericolul dezinformării și interferenței electorale, dar măsurile luate sunt adesea reactive și insuficient de transparente.
Noua strategie FIMI (Foreign Information Manipulation and Interference) a fost lansată recent, dar mulți experți consideră că aceste inițiative „doar schimbă denumirea problemelor fundamentale, fără a le aborda eficient.”
Rețelele sociale: o sabie cu două tăișuri
Renașterea libertății de exprimare pe platforme precum X (fostul Twitter) și Facebook a complicat și mai mult lupta împotriva campaniilor de influență străine.
„Libertatea de exprimare trebuie protejată ca drept fundamental, dar, pe de altă parte, este folosită în scopuri greșite, ceea ce face ca legislația și măsurile de contracarare să fie extrem de dificile,” avertizează Jasper.
Ea subliniază că o societate mai rezistentă trebuie să învețe să analizeze critic sursele de informație și să fie conștientă de manipulările la care este expusă.
