The Guardian: Donald Trump refuză să facă apel la unitate după uciderea lui Charlie Kirk, într-o mişcare surprinzătoare
Președintele SUA, Donald Trump, a refuzat să facă apel la unitate în SUA ca modalitate de a remedia diviziunile din ţară în urma asasinării activistului de dreapta Charlie Kirk, relatează The Guardian.
El a preferat să considere radicalii „vicioşi şi oribili” din stânga politicii americane ca fiind singura problemă, mai scrie sursa citată
Într-un interviu acordat vineri dimineaţă emisiunii „Fox & Friends”, preşedintele SUA a fost întrebat ce intenţionează să facă pentru a vindeca rănile provocate de împuşcarea lui Kirk în Utah.
„Cum putem repara această ţară? Cum putem să ne unim din nou?”, l-a întrebat co-prezentatoarea emisiunii, Ainsley Earhardt, care a comentat că există radicali atât în rândurile stângii, cât şi ale dreaptei scenei politice americane.
La mai puţin de 48 de ore după ce Kirk a fost împuşcat în plină zi în campusul Universităţii Utah Valley, Trump a răspuns: „O să vă spun ceva care o să-mi creeze probleme, dar nu-mi pasă deloc. Radicalii de dreapta sunt radicali pentru că nu vor să vadă crime... Radicalii de stânga sunt problema – şi sunt malefici, oribili şi abili la politică. Vor bărbaţi în sporturile feminine, vor transgender pentru toată lumea, vor frontiere deschise. Cel mai rău lucru care s-a întâmplat acestei ţări”.
Lipsa apelului la unitate surprinde comentatorii politici
Refuzul lui Trump de a căuta o cale comună bipartizană într-un moment de profundă furie, teamă şi doliu naţional a fost o mişcare uimitoare pentru un preşedinte american în funcţie, chiar şi după standardele sale, comentează The Guardian.
SUA au o lungă istorie de preşedinţi care şi-au folosit puterea retorică pentru a încerca să depăşească diviziunile politice. Poate că apogeul a fost al doilea discurs de învestitură al lui Abraham Lincoln, spre sfârşitul războiului civil, în care a căutat să „vindece rănile naţiunii” şi a insistat asupra eforturilor de unitate „fără răutate faţă de nimeni, cu înţelegere pentru toţi”.
Mai recent, Joe Biden a folosit discursul său de învestitură din 2021, la doar câteva zile după asaltul susţinătorilor lui Trump asupra Capitoliului SUA, pentru a face apel la unitate, fără de care, a spus el, „nu există pace, ci doar amărăciune şi furie”.
Apariţia lui Trump la Fox News a arătat clar că nu are intenţia de a urma această tradiţie retorică. În schimb, tonul răspunsului său la împuşcarea lui Kirk a fost extrem de partizan şi bazat pe răzbunare, notează The Guardian.
Amenințări la adresa lui George Soros și acuzații de „revolte”
În comentariile de vineri, el l-a ameninţat din nou pe filantropul George Soros cu o anchetă în baza legii RICO, legea rezervată în mod normal crimei organizate. El l-a acuzat pe Soros că finanţează „agitatori profesionişti” care se angajează în „mai mult decât nişte proteste, aceasta este agitaţie reală, acestea sunt revolte pe străzi”, a spus Trump.
Într-un discurs ţinut în Biroul Oval la câteva ore după ce Kirk a fost declarat mort, Trump a făcut remarci ameninţătoare, indicând că va căuta răzbunare împotriva „organizaţiilor care finanţează şi susţin” violenţa politică. El a dat vina pentru situaţia actuală în întregime pe ceea ce a numit „stânga radicală”.
Preşedintele a folosit deja al doilea mandat la Casa Albă pentru a intensifica presiunea asupra celor pe care îi consideră duşmani politici. El a autorizat o anchetă asupra principalului canal de strângere de fonduri pentru Partidul Democrat, ActBlue, şi a ameninţat că va revoca statutul de scutire de impozite pentru grupurile progresiste, precum Citizens for Responsibility and Ethics in Washington (Crew), şi grupurile ecologiste.
Etichete: asasinat, charlie kirk, donald trump, SUA,
