Summit-ul de la Varsovia. NATO preia comanda scutului antiracheta american in Europa. Reactia lui Putin: Isterie antiruseasca

NATO va prelua comanda scutului antiracheta, in urma unui acord privind controlul politic asupra sistemului

UPDATE 18:00 NATO va prelua comanda scutului antiracheta din estul Europei, dupa ce Franta a primit asigurari ca aceste sistem defensiv nu se va afla sub controlul direct al SUA, relateaza vineri agentia Reuters citand surse oficiale.La summitul NATO, aflat in desfasurare la Varsovia, “liderii (statelor membre n.red.) vor conveni ca apararea antiracheta are capacitatea operationala initiala”, afirma o sursa din cadrul NATO. “Acest lucru inseamna ca navele americane bazate in Spania, radarul din Turcia si baza de aparare antiracheta din Romania pot lucra impreuna sub comanda NATO”, explica aceeasi sursa.

Un al doilea oficial al NATO a confirmat ca “se intrunesc conditiile” pentru plasarea scutului antiracheta sub comanda NATO.Intr-o declaratie consemnata de agentia France Presse pe 4 iulie, secretarul general al Aliantei, Jens Stoltenberg, a recunoscut implicit ca la acel moment inca nu exista un acord unanim intre cele 28 de state membre ale NATO pentru a declara la summitul de la Varsovia ca scutul antiracheta este subordonat de acum inainte, cel putin in faza sa “initiala”, comandamentului Aliantei.

Franta in special a solicitat garantii suplimentare privind controlul politic al celor 28 de state aliate asupra scutului antiracheta. “Astazi, aceste capacitati se bazeaza pe controlul si comandamentul SUA, deci nu putem vorbi despre aparare antiracheta a NATO”, a declarat atunci pentru AFP sub protectia anonimatului o sursa din anturajul ministrului francez al apararii, Jean-Yves Le Drian.

Citește și

Newsweek: "Putin viseaza sa transforme Marea Neagra intr-un lac al Rusiei". Amenintarile cu care se va confrunta Romania

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

“Vom avea capacitate operationala completa numai atunci cand vom fi multumiti de modalitatile de control politic” al scutului de catre cele 28 de state membre ale Aliantei, a insistat sursa de la Paris.

Dar generalul francez Denis Mercier a confirmat si el vineri agentiei Reuters ca liderii statelor membre ale NATO “au gasit un bun compromis”. “Avand in vedere consecintele unei interceptari, controlul politic este esential”, a insistat la randul sau generalul citat.

In eventualitatea unui atac, comandantii NATO vor avea la dispozitie numai cateva secunde pentru a decide lansarea unei rachete interceptoare. Franta in special si-a manifestat rezervele fata de posibilitatea de a se acorda generalilor americani prea multa autoritate intr-o astfel de situatie, dar aceste rezerve nu au fost niciodata exprimate public in mod deschis.

Reactia Kremlinului: "Isterie antiruseasca"

UPDATE 16:45 NATO si Rusia au un vast teren pentru cooperare, insa doar daca Alinata va renunta la "retorica absurda privind asa-zisa amenintare rusa", a declarat vineri secretarul de presa al presedintiei ruse, Dmitri Peskov, informeaza agentia de presa TASS. "Este absurd sa se vorbeasca despre o amenintare care ar proveni dinspre Rusia, in conditiile in care in centrul Europei mor zeci de oameni, iar in Orientul Mijlociu mor zilnic sute de oameni. Trebuie sa fii o organizatie total mioapa ca sa distorsionezi in asemenea hal lucrurile", a subliniat Peskov.

"Daca se va cauta asiduu imaginea unui dusman, pentru a monta pe aceasta imagine o isterie antiruseasca, a alimenta rusofobia si apoi, plecand de la acest fond emotional, sa amplasezi noi si noi unitati aviatice, unitati terestre, apropiindu-le de frontierele ruse, atunci, in aceste conditii, este putin probabil sa se poata stabili vreo baza pentru cooperare", si-a exprimat convingerea purtatorul de cuvant al lui Putin.

Potrivit lui Peskov, cooperarea NATO-Rusia este posibila daca se va incerca o consolidare a masurilor de incredere pe continent, iar lupta va fi dusa impotriva amenintarii reale: terorismul. "Daca in acest fel de viziune asupra lumii, una destul de consecventa, si clara, si lipsita de echivoc, viziunea Rusiei va coincide cu cea a NATO, atunci va exista, desigur, un vast teren pentru cooperare", a spus Dmitri Peskov.

Intrebat daca Federatia Rusa vede in NATO un dusman, Peskov a subliniat: "Rusia nu-l cauta, ea constata uneori existenta lui".

"Desigur, incercam sa cautam si farame de ratiune, care se intrezaresc, de exemplu, in afirmatiile de astazi ale lui Jens Stoltenberg (secretarul general al NATO), privind necesitatea mentinerii contactelor, lipsa unei amenintari directe din partea Rusiei si altele de acest fel. Speram ca ratiunea va triumfa in cele din urma", a declarat purtatorul de cuvant al Kremlinului.

"Rusia a fost si este deschisa dialogului, este interesata in cooperare, insa doar pe baze reciproc avantajoase si tinand cont de interesele reciproce", a punctat Peskov.

La randul sau, presedintele rus Vladimir Putin i-a indemnat pe cancelarul federal german Angela Merkel si pe presedintele francez Francois Hollande, in timpul unei convorbiri telefonice, sa-si exercite influenta asupra liderului ucrainean Petro Porosenko in cadrul summitului NATO de la Varsovia, in vederea aplicarii acordurilor de pace de la Minsk cu privire la Ucraina.

UPDATE 15:00 Surse Hotnews afirma ca s-a decis ca in Romania sa fie trimisi aproape 1.000 de militari americani, in afara brigazii multinationale NATO. La sfarsitul lunii martie Pentagonul a anuntat ca, incepand din februarie 2017, Statele Unite vor avea o brigada de blindate desfasurata in Europa de Est, alcatuita din 4.200 de soldati, dotati cu tancuri si vehicule blindate. Pana acum nu s-a stiut insa cati dintre acestia vor fi in Romania, dar sursele Hotnews indica faptul ca la summit s-a decis ca la baza Mihail Kogalniceanu sa fie desfasurat pana la un batalion din respectiva brigada.

"Este un moment crucial pentru securitatea noastra. Lumea este un loc mai periculos decat in urma cu cativa ani. Iar NATO trebuie sa se adapteze." Sunt cuvintele secretarului general al NATO, inaintea summit-ului ce are loc vineri si sambata, la Varsovia.

Pe agenda reuniunii, se afla o sumedenie de subiecte grele: de la relatiile cu o Rusie ostila, la amenintarea terorista, securitatea cibernetica si iesirea Marii Britanii din Uniunea Europeana. Expertii spun insa ca unitatile trimise pentru intarirea flancului estic ar putea fi insuficiente in fata mobilizarii de forte a Moscovei. Cu doar zile in urma, Rusia a anuntat crearea unei noi divizii blindate la granita sa de vest, cu un efectiv de circa 10.000 de militari.

More tensions are brewing between Russia and NATO https://t.co/d65tg9CQAJ pic.twitter.com/wXsSQQnYtA

— Bloomberg (@business) July 7, 2016

In capitala Poloniei, pentru summit, au ajuns joi seara si presedintele Klaus Iohannis si ministrul de externe Lazar Comanescu. Presedintele polonez, Andrei Duda, s-a intalnit - in ajunul summitului - cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Jens Stoltenberg, secretar general al NATO: "Vom face noi pasi importanti pentru a moderniza sistemele de aparare colectiva si de descurajare. Vom spori prezenta militara a NATO aici, in Polonia, dar si in Estonia, Letonia si Lituania. Vom trimite un mesaj clar lumii: un atac asupra oricaruia dintre aliati, este un atac asupra tuturor membrilor."

Batalioanele NATO vor fi amplasate, prin rotatie, incepand cu 2017, in statele de la granita cu Rusia. Impreuna cu noi exercitii militare pe "flancul de est", reprezinta raspunsul Aliantei la actiunile Rusiei in Ucraina.

Andrei Duda, presedintele Poloniei: "Alianta nu a fost niciodata agresorul. Alianta nu a fost niciodata forta ocupanta. Intr-adevar, in urmatoarele doua zile, alianta va "ocupa" Stadionul National, dar asta este cu totul alta poveste."

Liderii NATO vor discuta si despre scutul anti-racheta, la doua luni dupa inaugurarea unui prim complex de rachete interceptoare in Romania. In ajunul summitului, Angela Merkel a vorbit despre climatul de neincredere dintre Rusia si NATO.

Angela Merkel, cancelarul Germaniei: "Actiunile Rusiei in criza ucraineana i-au zguduit profund pe aliatii nostri din Est. Cand importanta dreptului si inviolabilitatea frontierelor sunt puse in cauza prin cuvinte si fapte, atunci increderea se pierde.''  

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5