Mărturia chirurgului francez Joël Le Scouarnec, acuzat că a abuzat 299 de pacienți, majoritatea copii. Procesul său a început
Cel mai mare proces de abuz asupra copiilor din istoria Franţei a început luni.
Un chirurg, Joël Le Scouarnec, a agresat sute de pacienţi tineri de-a lungul a zeci de ani, vizându-i pe unii dintre ei atunci când erau anesteziaţi, în sala de recuperare postoperatorie sau în patul lor de spital, relatează The Guardian.
După procesul Pelicot, în care ani de zile un soţ îşi droga soţia şi apoi îi chema pe alţii, recrutaţi pe internet, să o violeze în timp ce el filma, francezii au parte de noi dezvăluiri-şoc, care probabil vor atrage din nou atenţia întregii lumi.
Timp de 30 de ani, Le Scouarnec și-a transformat sălile de operație în scene ale unor abuzuri îngrozitoare, pe care le-a consemnat în caiete detaliate, descoperite de poliție. În prima zi a procesului, desfășurat la Vannes, Le Scouarnec (73 de ani) a recunoscut că a făcut „lucruri oribile” și a declarat că este gata să își asume responsabilitatea.
În prima zi a procesului desfășurat în Vannes, el a recunoscut că este „perfect conștient că aceste răni nu pot fi șterse sau vindecate” și că este gata să „își asume responsabilitatea” pentru faptele sale.
Joël Le Scouarnec a lucrat ca chirurg digestiv în spitale publice şi private din Bretania şi vestul Franţei, operând adesea copii cu apendicită.
În ciuda faptului că în 2004 FBI a semnalat autorităţilor franceze că suspectul viziona imagini cu abuzuri asupra copiilor pe dark web, pentru care a fost condamnat şi a primit o pedeapsă de patru ani de închisoare cu suspendare în Franţa în 2005, nu a fost niciodată împiedicat să lucreze cu copii şi a continuat să obţină locuri de muncă în spitale prestigioase din întreaga ţară.
Dovezile din procesul programat să dureze patru luni vor include carnete scrise de mână în care Le Scouarnec a enumerat iniţialele pacienţilor şi presupusele sale infracţiuni împotriva acestora. Poliţia a comparat carnetele cu dosarele spitalului pentru a identifica potenţialele victime, unele dintre acestea fiind inconştiente şi sub anestezie la momentul respectiv.
Într-o serie de presupuse abuzuri, care s-au întins din 1989 până în 2014, Le Scouarnec este acuzat de violarea sau agresarea sexuală a 299 de pacienţi, 158 băieţi şi 141 fete. Un total de 256 aveau sub 15 ani, iar vârsta medie era de 11 ani.
„Numeroase victime se aflau în sala de operaţii a spitalului, sub anestezie, în convalescenţă după o intervenţie chirurgicală, în stare de sedare sau după ce au fost adormite, ceea ce înseamnă că victimele respective nu au fost capabile să realizeze ce li s-a făcut”, a precizat Stéphane Kellenberger, procurorul general din Lorient. Anunţând procesul, el a precizat că Le Scouarnec a acceptat unele dintre acuzaţiile care i se aduc. „El a explicat modul său de operare, hotărârea sa de a acţiona în acest fel ... şi strategiile sale de disimulare pentru a nu risca să fie descoperit”, a spus procurorul. Astfel, Le Scouarnec a recunoscut parţial unele acuzaţii, nu şi altele.
DOUĂ DINTRE VICTIME S-AU SINUCIS DUPĂ CE AU AFLAT
În 2017, vecinii din Jonzac, în Charente-Maritime, l-au reclamat pe Le Scouarnec la poliţie. Un raid în casa acestuia a scos la iveală imagini cu abuzuri, carnetele şi, ascunsă sub scânduri, o colecţie de păpuşi.
Francesca Satta este avocata a 10 dintre victime, inclusiv a familiilor a doi bărbaţi care şi-au luat viaţa după ce jandarmii le-au spus ce s-ar fi întâmplat cu ei.
„Acest proces este extraordinar pentru că, după ştiinţa mea, nu a mai existat nicăieri în lume un proces de abuz asupra copiilor cu atât de multe victime”, a declarat ea. „Dezvăluirea detaliilor cazului i-a afectat enorm”, a punctat ea.
Satta a declarat că a fost devastator pentru multe dintre presupusele victime, acum în vârstă de 30 şi 40 de ani, să audă pasaje din jurnalele lui Le Scouarnec care le-ar fi vizat pe când erau copii.
În 2020, Le Scouarnec a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru agresarea a patru copii, dintre care unul era pacient al unui spital. El se află în prezent în închisoare.
PROBE CARE I-AU FĂCUT PE POLIŢIŞTI SĂ PLÂNGĂ
Satta a declarat că procesul din 2020, care nu a avut loc în public, a devoalat „un manipulator, fără empatie sau înţelegere faţă de alte persoane, pe care le considera obiecte sexuale”. Acest proces a arătat că Le Scouarnec „a trăit într-o bulă de abuzuri asupra copiilor”, a spus ea. A fost prima dată când Satta a văzut un agent de poliţie plângând din cauza impactului probelor.
Satta a declarat că acest al doilea proces, în care Le Scouarnec riscă 20 de ani de închisoare, va arăta cum eşecurile sistemului de justiţie şi de sănătate i-au permis acestuia să continue să comită infracţiuni.
„Într-un fel, acesta este procesul unei întregi societăţi. La acea vreme, în Franţa exista un tip de respect pentru aşa-numitele persoane notabile din societate, avocaţi sau medici şi chirurgi. Aceşti oameni erau de încredere şi nu erau văzuţi comiţând crime”, arată avocata.
Dar Le Scouarnec a fost „un monstru care a făcut din locul său de muncă terenul său de vânătoare”, spune Satta, adăugând: „Procesul va deschide, de asemenea, uşa către o examinare judiciară reală a abuzului asupra copiilor în Franţa şi a modului în care ar trebui tratat, în ceea ce priveşte condamnarea şi prevenirea”, a subliniat avocata.
UN LANŢ DE EŞECURI ŞI DISFUNCŢIONALITĂŢI
Frédéric Benoist, avocat al organizaţiei caritabile pentru protecţia copilului La Voix de L'Enfant (Vocea Copilului), parte civilă în proces, a subliniat ceea ce el a numit un şocant „lanţ de eşecuri şi disfuncţionalităţi” la nivel instituţional, care i-a permis lui Le Scouarnec să continue să comită infracţiuni timp de ani de zile. Benoist a depus o plângere legală separată în numele organizaţiei caritabile pentru neîndeplinirea obligaţiei de a proteja oamenii la nivel instituţional.
Benoist a declarat că, atunci când FBI a informat pentru prima dată autorităţile franceze cu privire la activitatea online a lui Le Scouarnec, în 2004, acesta nu a fost arestat la domiciliu în timpul unui raid în zori, ci a fost invitat la secţia de poliţie. Atunci când locuinţa sa a fost percheziţionată ulterior, nu a fost găsită nicio probă. Dar poliţia nu a percheziţionat biroul său din spital, unde ar fi găsit imagini pe computerul său de serviciu şi păpuşi încuiate într-un dulap.
Le Scouarnec a susţinut atunci că se afla într-un moment dificil al căsniciei sale şi că faptul că s-a uitat la imaginile cu copii abuzaţi a fost o greşeală izolată.
Benoist a mai arătat că, atunci când Le Scouarnec a fost condamnat în 2005 pentru accesarea online de imagini cu abuzuri asupra copiilor, judecătorul nu l-a obligat să urmeze un tratament psihiatric şi nici nu l-a împiedicat să lucreze cu copii. Contrar regulilor, instanţa nu a informat imediat sistemul spitalicesc şi nici Consiliul Medical naţional.
Cu toate acestea, un medic de la spitalul în care lucra Le Scouarnec a alertat conducerea în 2006 cu privire la ceea ce el considera a fi atitudinea ciudată şi comentariile îngrijorătoare ale lui Le Scouarnec şi a informat conducerea despre condamnarea sa, despre care citise în presă.
Un alt medic din camera de urgenţă a semnalat, de asemenea, că Le Scouarnec se uitase la imagini cu abuzuri asupra copiilor în timpul serviciului.
Cu toate acestea, Le Scouarnec a continuat să lucreze în spitale.
„Disfuncţionalitatea la atât de multe niveluri a condus la dezastrul care este acest caz”, a conchis Benoist.
Avocatul lui Le Scouarnec nu a răspuns la o cerere de comentarii.
Procesul va dura până în iunie.
