Într-o nouă zi de mobilizare națională, zeci de mii de liceeni, studenți, sindicaliști și membri ai mișcării „Vestele Galbene” au protestat pentru a denunța creșterea costului vieții, inegalitățile sociale și deteriorarea serviciilor publice.
Manifestațiile au virat însă rapid în violențe. Participanții i-au atacat pe polițiști cu pietre, au incendiat mașini și au vandalizat magazine, bănci, restaurante sau stații de autobuz. În Marsilia, Lyon și Lille au forțat intrarea în primării. Forțele de ordine au ripostat cu tunuri de apă, gaze lacrimogene și lovituri de baston.
Încă din cursul dimineții s-au înregistrat ciocniri violente între protestatari, polițiști și jandarmi, desfășurați masiv în Paris, Marsilia ori Strasbourg.
Forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene în Piața Republicii pentru a-i împiedica pe manifestanți să urce pe monument ca să afișeze pancarte și steaguri.
Mobilizarea de astăzi vine după patru săptămâni de proteste ale liceenilor. Totul a început în Saint Denis, o suburbie defavorizată a capitalei franceze, unde elevii au reclamat că învață în școli cu dotări învechite, iar profesorii nu vin la ore. Nemulțumirile s-au extins rapid, transformându-se într-o mișcare națională împotriva inegalităților, a finanțării insuficiente a serviciilor publice și a scăderii nivelului de trai.
Apelul lui Macron
Președintele Emmanuel Macron a făcut vineri seară un apel public: „Problemele apar când demonstrațiile sunt haotice și infiltrate de indivizi veniți anume pentru a provoca stricăciuni și a incita la violențe. Acest lucru e inacceptabil. Lansez așadar un apel la calm și respect, care merg mână în mână cu dreptul de a protesta.”
Guvernul condus de Sebastian Lecornu a acuzat formațiunea de extremă stânga „Franța Nesupusă” că a inflamat protestele, transformate într-un „val de violență urbană”. La rândul lui, liderul extremei drepte, Jordan Bardella, a vorbit de „zile de haos”.
Aproape o mie de polițiști au fost răniți de la începutul manifestațiilor. Dar și forțele de ordine sunt criticate pentru intervențiile brutale, după mai multe incidente soldate cu răni grave.
Mișcarea are loc într-un moment dificil pentru Franța. După două mandate, președintele Emmanuel Macron lasă în urmă un electorat mai dezbinat ca niciodată. Guvernul se confruntă cu o criză majoră a datoriei publice, în timp ce încearcă să adopte, într-un parlament fără majoritate, un buget care conține măsuri de austeritate. Situația a dus costurile împrumuturilor la cele mai ridicate niveluri din ultimele două decenii.
