Agenţia Market Links a anunţat că Iotova a obţinut 50,7%, iar Ghiurov 44%, conform btv.
Iotova a devenit preşedinta Bulgariei în ianuarie 2026, după ce Rumen Radev a demisionat din funcţia de şef al statului pentru a intra în politica parlamentară, Radev obţinând ulterior o victorie decisivă la alegerile parlamentare anticipate din aprilie.
Iotova, avându-l ca partener de campanie pe Kiril Vulchev, a fost desemnată de un comitet de iniţiativă şi a candidat la alegeri cu sprijinul declarat al partidului „Bulgaria Progresistă” al prim-ministrului Radev şi al câtorva partide de stânga.
Ghiurov, avându-l ca partener de campanie pe fostul secretar-şef interimar al Ministerului de Interne, Georgi Kandev, a fost, de asemenea, nominalizat de un comitet de iniţiativă şi a beneficiat de sprijinul grupurilor parlamentare reformiste şi pro-occidentale „Bulgaria Democratică” şi „Continuăm Schimbarea”, precum şi al unor formaţiuni politice extraparlamentare.
Știrea inițială
Scrutinul are loc pe fondul tensiunilor sporite din Marea Neagră, generate de atacurile cu drone asupra navelor comerciale, relatează AFP, citat de Agerpres.
Secțiile de votare s-au deschis la ora locală 07:00 (05:00 GMT) și se vor închide la ora 20:00 (18:00 GMT).
Actuala președintă Iliana Iotova, care pledează pentru dialog cu Moscova pentru a pune capăt războiului din Ucraina, se confruntă în cel de-al doilea tur de scrutin cu Andrei Giurov, fost premier interimar, susținut de opoziția pro-occidentală.
Deși s-a clasat pe primul loc cu 35% din voturi în primul tur, urmată de Ghiurov cu 32% din voturi, performanța Ilianei Iotova a fost mult sub previziunile sondajelor, care îi acordaseră un avans de până la 20 de puncte procentuale.
Potrivit analistului politic Teodor Slavev, rezultatele alegerilor au fost consecința 'răspunsului ei neconvingător la amenințările rusești din Marea Neagră', unde în urma mai multor atacuri cu drone împotriva navelor comerciale circa 30 de persoane sunt date dispărute, dintre care 21 în largul coastelor bulgare.
În timpul unei dezbateri televizate joi seara, ea a reiterat că 'pacea poate fi obținută doar prin negocieri'.
'Acordarea mai multor bani Ucrainei, furnizarea de noi arme, mai sofisticate, duce doar la mai multe distrugeri și la moartea a numeroase persoane de ambele părți', a declarat Iliana Iotova, care se prezintă drept o 'președintă a păcii', susținând în același timp apartenența Bulgariei la NATO. Ca răspuns, Andrei Giurov a afirmat că 'Rusia trebuie să înceteze agresiunea pentru a putea fi făcuți următorii pași'. „Să numim țara din care provin amenințările', a adăugat el, criticând-o pe Iotova pentru că nu a acuzat direct Moscova, în timp ce Bulgaria, apropiată istoric de Rusia, rămâne profund divizată în ceea ce privește relația sa cu această țară.
Premierul de centru-stânga, Rumen Radev, susține la fel ca Iotova că 'un armistițiu în Ucraina și negocieri de pace sunt singura garanție sigură pentru încetarea atacurilor asupra navelor comerciale din Marea Neagră'.
Deși a convocat-o pe ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, premierul bulgar a refuzat să numească oficial un vinovat, invocând lipsa probelor directe.
Marea Neagră, tot mai periculoasă pentru traficul maritim
Marea Neagră a devenit una dintre cele mai periculoase rute maritime din lume, în urma numeroaselor atacuri din ultimele luni, potrivit specialiștilor.
Sute de nave au fost lovite de drone, zeci de marinari au murit, iar efectele se văd deja, în costurile transportului și asigurărilor, mai spun ei.
În Portul Constanța activitatea continuă, iar numărul vaselor care ajung aici este în creștere, după ce mulți armatori și-au reconfigurat traseele. Au început să ocolească Sulina, zonă aflată mult mai aproape de conflict.
De la începutul anului, aici au fost lovite de drone în jur de 570 de nave, iar peste 40 de oameni au murit. Adică mai mulți marinari decât pe orice altă întindere de apă, spun reprezentanții Organizației Maritime Internaționale.
Pare greu de crezut, dar numărul atacurilor și al morților este mult mai mare decât în Strâmtoarea Ormuz, una dintre zonele de conflict cele mai afectate, confirmă aceiași oficiali.
Ovidiu Cupsa, ambasador al Organizației Maritime Internaționale: „E un război care se duce pe navele comerciale, ceea ce nu s-a întâlnit nici măcar în Golf. Nu există o frecvență atât de mare a unor atacuri asupra unor nave comerciale din orice zonă sau perioadă de timp, cu excepția războaielor mondiale”.
Creșterea riscurilor se reflectă și în prețul transportului.
Alex Santu, manager operator portuar: „Dacă vorbim strict de marfa containerizată avem o creștere de aproape 10% mulți armatori evită zona Sulina, exact din cauza faptului că sunt foarte aproape de granița cu Ucraina și sunt în raza atacurilor rusești prețul cerealelor e posibil să crească pentru că va crește prețul transportului”.
În ultimele patru luni statisticile arată că aproximativ 13 nave au fost avariate în apropierea coastelor României și Bulgariei. O navă în apele teritoriale românești și alte șapte în zona economică exclusivă.
Specialiștii spun că în următoarele luni, scumpirea asigurărilor și a transportului s-ar putea vedea și în prețurile mărfurilor.
