Breivik, teroristul care a ucis 77 de oameni în Norvegia, dă statul în judecată. Stă într-un complex cu bucătărie și XBOX
Anders Behring Breivik, extremistul norvegian care a ucis 77 de persoane într-un atac cu bombă și arme de foc în 2011, va încerca pentru a doua oară să dea în judecată statul norvegian pentru presupusa încălcare a drepturilor sale.
Cel mai mare ucigaș pe timp de pace din Norvegia susține că punerea sa în regim de izolare - de când a fost încarcerat în 2012 - reprezintă un tratament inuman, în conformitate cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Norvegia favorizează reabilitarea în detrimentul pedepsei, iar Breivik este deținut într-un complex cu două etaje, cu o bucătărie, o sală de mese și o cameră TV cu un Xbox, mai multe fotolii și poze alb-negru cu Turnul Eiffel pe perete.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Potrivit Associated Press, el are, de asemenea, o sală de fitness cu greutăți, bandă de alergare și un aparat de canotaj, în timp ce trei papagali zboară în jurul complexului.
Chiar și așa, avocatul său, Øystein Storrvik, spune că este imposibil ca Breivik, care acum poartă numele de Fjotolf Hansen, să aibă relații semnificative cu cineva din lumea exterioară și afirmă că împiedicarea clientului său de a trimite scrisori este o altă încălcare a drepturilor omului.
O cerere similară în timpul unui caz din 2016 a fost acceptată, dar ulterior a fost anulată de o instanță superioară. Apoi a fost respinsă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Breivik a solicitat eliberarea condiționată în 2022, dar s-a considerat că nu a dat semne de reabilitare.
La 22 iulie 2011, Breivik a ucis opt persoane într-un atentat cu bombă la Oslo, înainte de a se îndrepta spre o tabără de tineret a unui grup politic de centru-stânga de pe insula Utøya, unde, îmbrăcat ca un ofițer de poliție, a urmărit și a împușcat 69 de persoane, majoritatea adolescenți.
În anul următor, Breivik a primit pedeapsa maximă de 21 de ani de închisoare, cu o clauză - rar folosită în sistemul judiciar norvegian - potrivit căreia poate fi reținut pe termen nelimitat dacă este considerat în continuare un pericol pentru societate.
El nu a manifestat nicio remușcare pentru atacurile sale, pe care le-a prezentat ca o cruciadă împotriva multiculturalismului din Norvegia.
Mulți consideră că flirturile lui Breivik cu instanțele civile și de eliberare condiționată sunt încercări de a atrage atenția asupra cauzei sale sau chiar de a se bucura din nou de lumina reflectoarelor pe plan internațional, așa cum a făcut-o uneori în timpul procesului său penal.
Lisbeth Kristine Røyneland, care conduce un grup de sprijin pentru supraviețuitorii atacurilor și pentru familiile îndoliate, a declarat că grupul său este "mulțumit de decizia" de a nu permite o transmisiune în direct a comentariilor sale din acest proces.
Statul respinge afirmațiile lui Breivik. Într-o scrisoare adresată instanței, Andreas Hjetland, un avocat al guvernului, a scris că Breivik s-a dovedit până acum a fi nereceptiv la munca de reabilitare și că, prin urmare, "este dificil de imaginat ce ușurare majoră în ceea ce privește sentința este posibilă și justificabilă".
Procesul va avea loc luni în sala de sport din închisoarea Ringerike, la doi pași de Utøya.
