Reevaluare de 18 miliarde de lei la estimarea PIB. În doar șase luni, prognoza de creștere a fost redusă de la 2,5% la 1,4%
România va avea o creștere economică mai mică decât cea estimată anul trecut, când a fost construit bugetul pe acest an. Potrivit datelor Comisiei de Prognoză, avansul economic va fi unul timid, de 1,4% din PIB.
Consumul și serviciile vor trage în sus economia, însă industria frânează, iar investițiile se anunță mai mici decât în estimarea inițială. Ne bazăm mai mult pe agricultură, care depinde însă și de vreme.
Dacă iarna trecută, specialiștii Comisiei de Prognoză estimau o creștere economică de 2,5% din PIB, acum avansul estimat este unul timid, de 1,4%. Datele prezentate sunt în linie cu celelalte prognoze făcute de Comisia Europeană, dar și de alți analiști economici care spun că economia noastră abia se mișcă.
În cifre, PIB-ul României ar urma să ajungă la 1.894 de miliarde de lei – cu aproape 18 miliarde mai puțin decât era așteptat.
Mihai Roman, profesor de macroeconomie ASE: „Mi se pare și această prognoză foarte optimistă ținând cont de faptul că anul trecut ritmul de creștere economică a fost de sub 1% - 0,9%, dezamăgitor. Cum ritmul de creștere se așteaptă să fie unul pozitiv înseamnă că există sectoare care vor contribui pozitiv, cum ar fi agricultura, dar asta ține de vreme, respectiv de servicii și consum.”
Într-un ritm mai lent decât anul trecut, vom continua să importăm mai mult decât exportăm - iar deficitul comercial va rămâne mare, de aproape 36 de miliarde de euro. Cu alte cuvinte, o să dăm mai mulți bani pe bunurile cumpărate de la străini față de cât vom câștiga din ce producem și vindem peste hotare. Din aceste motive, nici inflația nu va scădea, iar Comisia de Prognoză indică un nivel mai ridicat de 4,9%.
Cu o rată a inflației care ne menține pe primul loc în Uniune, cu cele mai mari scumpiri, avansul economic va fi susținut mai mult de creșterea prețurilor și nu de activitatea reală care ar trebui să crească în toate sectoarele. De exemplu, industria va merge mai greu decât s-a estimat inițial. În loc să producă mai mult, fabricile și uzinele își vor scădea producția pe fondul unor comenzi mai puține sau dificultăți în aprovizionare. Pe de altă parte, pentru agricultură se anunță un an mult mai bun, fermierii vor recolta mai mult după ce anul trecut a fost secetă. În construcții lucrările vor continua, dar ritmul ar putea fi mai lent, arată datele Comisiei de Prognoză. Deși au un avans timid, de 1%, serviciile vor avea o contribuție importantă în formarea Produsului Intern Brut.
În schimb, investițiile, adică ce construiește statul alături de companiile private, vor crește cu doar 2,8%, deși estimarea inițială era de 6 procente.
Mihai Roman, profesor de macroeconomie ASE: „Investițiile față de anul trecut vor suferi un recul așa cum ne arată și prognoza, prin simplul motiv că nu ne putem încadra în deficitul bugetar. Ne așteaptă doi ani dificili de austeritate, ceea ce va conduce pentru investiții și veniturile populației la stagnări, dacă nu diminuări. Turismul, IT-ul va fi în continuare pe val și este foarte posibil să se investească în apărare.”
Documentul realizat de Comisia de Prognoză va sta la baza setului de măsuri pe care noul Guvern este nevoit să le ia pentru a reduce deficitul bugetar de la 9,3% din PIB în 2024, la 7%, în acest an.
Pe de altă parte, și tensiunile economice globale, generate de politicile tarifare anunțate de Administrația Trump, ar putea duce la recesiune pentru întreaga planetă, avertizează specialiștii.
Între timp, președintele României Nicușor Dan îl va numi în funcția de consilier prezidențial pe probleme economice pe Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia.
