Cele patru grupe de nutrienți care nu trebuie să lipsească din alimentația zilnică
De ce trebuie să mâncăm fibre și carbohidrați? Alimentația zilnică nu înseamnă doar aport de nutrienți, ci și hrană pentru microbiota intestinală.
Tubul digestiv este un al doilea creier. De echilibrul și buna lui funcționare depinde sănătatea întregului organism. Miliardele de colonii de bacterii benefice cu care trăim în simbioză sunt responsabile de asta. După probiotice și prebiotice, a venit rândul produselor post-biotice să facă vâlvă. Ce sunt ele și unde le găsim?
Mai întâi o mică recapitulare. Se numesc probiotice alimentele fermentate, care conțin bacterii vii. Rolul lor este să completeze și să regenereze coloniile bacteriene din intestin. De la iaurt și lapte bătut, la drojdie, bere, murături și borș, tot ce este obținut prin fermentație lactică are efect probiotic.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Produsele prebiotice au alt mecanism de funcționare. Rolul lor este să hrănească microbiota intestinală. Cele mai cunoscute prebiotice sunt fibrele și amidonul rezistent. Ele nu pot fi digerate, dar ajung în colon și constituie substrat hrănitor pentru bacteriile benefice.
Ce înseamnă postbiotice? Sunt compușii activi, care iau naștere din fermentarea alimentelor prebiotice. Concret este vorba de acizi grași cu lanț scurt care acționează local la nivelul intestinului, dar au și efect la distanță asupra altor organe. Cel mai cunoscut și mai studiat acid gras postbiotic este butiratul. Acesta ameliorează permeabilitatea intestinului și reduce trecerea de toxine, poluanți și bacterii nocive în circulația sangvină.
Acidul butiric echilibrează tranzitul intestinal, tratează disbioza și tulburările digestive, ameliorează colonul iritabil și alte boli inflamatorii cronice. Acizii grași cu lanț scurt sintetizați de bacteriile intestinale au și efecte la distanță: reglează nivelul de colesterol și glicemia din sânge, scad riscul de diabet și obezitate, reduc riscul de astm și alergie și blochează multiplicarea celulelor canceroase.
Un consum insuficient de fibre este cauza principală a unui deficit de postbiotice.
Iată cele 4 grupe de nutrienți care nu trebuie să lipsească din alimentația zilnică:
Amidonul rezistent din pastele făinoase, cartofi și orez consumate după ce s-au răcit. Acesta amidon recristalizat nu mai poate fi absorbit din intestin, dar este fermentat în colon de către bacteriile care produc butirat. Lintea și fasolea boabe conțin și ele acest amidon.
Pectinele din piersici, mere și caise sunt o categorie de fibre solubile care favorizează producția de post biotice. Astfel de pectine găsim și în căpșuni morcov dovlecel și cartof dulce.
Urmează apoi fibrele insolubile din sparanghel, anghinare, ceapă și praz. Se numesc FOS, adică fructo oligo saharide și au rolul de a hrăni bacteriile benefice producătoare de acid butiric.
Ultima categorie este reprezentată de unt și grăsimea din produsele lactate, un fel de esență de nutrienți benefici. Pe lângă vitaminele A și D, calciu, acid linoleic și acizi grași antiinflamatori, laptele este unul din puținele alimente care conține butirat în mod natural.
