Când ne dăm seama că am mâncat prea multă mâncare și ce trebuie să facem pentru a calcula mai bine caloriile
Ce înseamnă prea mult? Nu calculăm calorii și nu vorbim despre restricții. Ne uităm spre propria biologie. Aceasta face, de fapt, calculele, și ne dă informațiile.
Cu încântare ne uităm spre sărbători și cu propria lecție de biologie în buzunar. Începe „Doctor de bine”.
Prea multă mâncare în fiecare zi. Și mai multă mâncare de sărbători.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Andreea Groza: „Ce face mâncarea prea multă? Pare cea mai simplă întrebare. Răspunsul este, de fapt, fiziologia umană. Efectele acute și cele cronice ne privesc toată biologia”.
Efectele acute privesc tubul digestiv. Balonare, dureri abdominale, tranzit intestinal lent. Amplificăm neplăcerile cu lichide băute în timpul mesei.
Iată de ce:
Prof. univ. dr. Laura Iliescu, medicină internă, Institutul Clinic Fundeni: „Dacă bei lichide în timpul mesei, lichidele diluează enzimele digestive. Cu atât mai mult persistă în stomac alimentele, se elimină mai greu”.
E valabil și pentru apa băută în timpul mesei, dar și pentru sucuri ori alcool. Masa în liniște, pe îndelete, înseamnă să lăsați sistemul endocrin să își facă misiunea și enzimele digestive să poată fi secretate în timpul normal.
Mâncați. După digestia completă, alimentele ajung în sânge sub formă de zahăr, glucoză, cu alte cuvinte. Aceasta nu rămâne, însă în sistemul circulator, ci trebuie să ajungă în fiecare celulă ca să o hrănească. O conduce în celule, din sânge, un hormon numit insulină și produs de pancreas. Este transportatorul de combusibil din lumea vie. Ca să o conducă, celulele trebuie să fie permeabile la insulină și nu rezistente.
Prof. univ. dr. Laura Iliescu, medicină internă, Institutul Clinic Fundeni: „Din moment ce tot mâncăm, apare acea rezistență la insulină nu doar în țesutul adipos, ci și în celulele musculare, în ficat”.
Celulele nu mai răspund la insulină. Înseamnă că nu sunt hrănite. Aceasta, în ciuda cantității mari de mâncare. Celulele rezistente la insulină înseamnă faza premergătoare diabetului.
Ne uităm din nou la pancreas. Nu doar secretă hormonul insulină, ci participă la digestie și cu enzime pancreatice. Trebuie respectate. Cantitățile mari de mâncare pot face așa numita pancreatită acută. O dramă, care distruge tocmai organul vital numit pancreas.
Prea multă mâncare. Efectele cronice privesc sistemul imunitar și vasele de sânge, unde apare ateroscleroza. Facem imediat legăturile.
