Rolul exercițiilor fizice după fiecare masă. Despre insulină și protecția pancreasului
Zahărul, adică glucoza din sânge, înseamnă energia noastră. Grăsimile de rezervă ard la focul glucidelor, adică la focul zahărului.
În acest circuit intră, în nod normal, mişcarea. Nu facem mişcare, apar fenomene anormale. Le aflăm imediat.
Orice aliment se tranformă în glucoză. Sub acesta formă ajunge în sânge. Ca să nu crească glicemia periculos, adică zahărul din sânge, glucoza trebuie introdusă în celule.
Hormonul insulină, produs de pancreas, are această misiune. Dar şi aşa numiţii hormoni de contrareglare. Adică adrenalina, hormonul de creştere ori hormonii tiroidieni. Această „bătălie” se întâmplă după fiecare masă.
Dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog: „Toţi împotriva insulinei şi a bietului pancreas mi se pare nedreaptă. Toţi sunt hormoni de contrarelagare. În această bătălie pentru a scoate hormonii de contra-reglare, ca să avem o glicemie normală, mereu insulina trebuie să fie mai puternică. Acest spectacol se întâmplă după fiecare masă. Aşa că după fiecare masă, la un anumit timp, avem nevoie de mişcare ca să învingă insulina. Când fac sport, uşurez munca pancreasului, ajut biata insulină, pentru că în timpul efortului se deschid nişte transportatori din muşchi, în special, dar și în țesutul adipos şi din viscere, în care zahărul patrunde singur, nu mai are nevoie de insulină şi atunci protejăm pancreasul”.
Prin activitate fizică, creştem masa musculară. Aceasta consuma zahărul din sânge. Este principalul consumator de energie. Tot prin activitate fizică creşte rata metabolismului, adică vom procesa rapid şi corect alimentele.
Etichete: exercitii fizice, hrana, insulina, mancare, masa musculara, pancreas, sport,
.webp)
