Care este legătura între ficat, pancreas și multă mâncare? Una strânsă.

Complicatele circuite din organismul uman ne ajută să înțelegem ce face, de fapt, excesul.

Glucoza sau zahărul din sânge provine din două surse majore: alimentele consumate și producția proprie a ficatului. Ficatul stochează și produce glucoză.

Când nivelul glucozei din sânge scade – spre exemplu atunci când nu ați mâncat de ceva timp - ficatul ia din depozitele proprii și aruncă în sânge glucoză, ca să mențină nivelul din sânge la o valoare normală.

Ce se întâmplă când consumăm repetat prea multă mâncare

Cantitatea prea mare de mâncare în mod repetat duce la acumularea de grăsime de către ficat. Ce se întâmplă, în timp? Insulele de grăsime iau locul celulelor funcționale!

Dr Gabriela Smira, medic primar medicină internă: „Inflamația se vede în timp, în primul rând ficatul își schimbă ecogenitatea. Pe termen lung duce la inflamație, apoi fibroză și într-un stadiu final ciroză. De aceea, există pacienți care vin foarte târziu la doctor. Ei nu simt nimic, iar momentul în care încep să simtă modificări în starea lor de sănătate e un moment avansat, chiar cu ciroză hepatică. Controlul de rutină e foarte important. Nu ne doare, nu simțim nimic, decât poate o ușoară astenie. O ecografie făcută anual, ecografie abominală cu un bilanț biologic, analize de sânge recoltate an de an și cu o dietă”.

Pancreasul secretă hormonul insulină și îl aruncă în fluxul sanguin. Insulina circulă și ajută zahărul din sânge să pătrundă în celule, situație normală. Odată pătruns, scade, fiziologic, cantitatea de zahăr din sânge.

Ficatul gras, asociat cu diabet

Ficatul gras, stadiul inițial. Grăsimea nu rămâne doar în ficat, ci particulele migrează spre pancreas, unde atacă celulele care produc insulină. Și le distrug. De aceea, ficatul gras se asociază și cu diabetul.

Și ne uităm spre grăsimea care circulă normal în sânge. Găsim colesterol și trigliceride. Ce face prea mult zahăr în sânge? Un fenomen ciudat în privința grăsimilor. Ne explică academicianul Maya Simionescu.

Academician prof. dr. Maya Simionescu, Institutul de Biologie și Patologie Celulară Nicolae Simionescu: „Cantitatea crecută de zahăr, de glucide în sânge afectează cărăușii de colestererol. Intră mai rapid în vasele de sânge. Tot procesul de formare al plăcii e mult mai rapid în condiții de diabet, adică de hiperglicemie, adică de zahăr crecut.”

Zahărul atrage grăsimea, care se depune

Zahărul crescut în sânge atrage așadar grăsimea, care circulă în sânge, în mod normal. Și o face să se depună.

Excesul de insulină acționează, simultan, ca un hormon de creștere. Îngroașă stratul intern al vaselor de sânge. Odată îngroșate, atrag și mai mult colesterol. Și determină și inflamație. Vasele devin mai înguste și auto-întrețin boala numită atero-scleroză.