Ne apropiem de sărbători îmbelșugate. Și nu ne putem abține să nu facem puțină fiziologie. Care e legătura între ficat - pancreas - și multă mâncare? Una strânsă.

Ne uităm imediat la complicatele circuite din organismul uman. Ca să înțelegem ce face, de fapt, excesul.

Glucoza sau zahărul din sânge. Provine din două surse majore: alimentele consumate. Și producția proprie a ficatului. Ficatul stochează și produce glucoză.

Când nivelul de glucoză din sânge scade – spre exemplu atunci când nu ați mâncat de ceva timp - ficatul ia din depozitele proprii și aruncă în sânge glucoză. Ca să mențină nivelul din sânge la o valoare normală.

Prea multă mâncare. Repetat. Ficatul începe să acumuleze și grăsime. Ce se întâmplă, în timp? Insulele de grăsime iau locul celulelor funcționale!

Inflamația se vede în timp, în primul rând ficatul își schimbă ecogenitate culoare albicioasă. Pe termen lung duce la inflamație, apoi fibroză și intră în stadiul final - ciroză. De aceea există pacienți care vin foarte târziu la doctor. Ei nu simt nimic, iar momentul în care încep să simtă modificări în starea lor de sănătate e un moment avansat, chiar cu ciroză hepatică. Controlul de rutină e foarte important. Nu ne doare, nu simțim nimic decât poate o ușoară astenie. O ecografie făcută anual, ecografie abdominală cu un bilanț biologic, analize de sânge recoltate an de an și cu o dietă”, a explicat dr. Gabriela Smira, medic primar în medicină internă.

Pancreasul secretă hormonul insulină și îl aruncă în fluxul sanguin. Insulina circulă și ajută zahărul din sânge să pătrundă în celule, situație normală. Odată pătruns, scade, fiziologic, cantitatea de zahăr din sânge.

Ficatul gras, stadiul inițial. Grăsimea nu rămâne doar în ficat, ci particulele migrează spre pancreas, unde atacă celulele care produc insulină. Și le distrug. De aceea, ficatul gras se asociază și cu diabetul.

Și ne uităm spre grăsimea, care circulă normal în sânge. Găsim colesterol și trigliceride. Ce face prea mult zahăr în sânge? Un fenomen ciudat în privința grăsimilor.

Cantitatea crescută de zahăr, de glucide în sânge afectează cărăușii de colestererol. Intră mai rapid în vasele de sânge. Tot procesul de formare al plăcii e mult mai rapid în condiții de diabet, adică de hiperglicemie, adică de zahăr crescut”, a explicat acad. prof. dr. Maya Simionescu, Institutul de Patologie Celulară.

Zahărul crescut în sânge atrage așadar grăsimea, care circulă în sânge, în mod normal. Și o face să se depună.

Excesul de insulină acționează, simultan, că un hormon de creștere. Îngroașă stratul intern al vaselor de sânge. Odată îngroșate, atrag și mai mult colesterol. Și determină și inflamație. Vasele devin mai înguste și auto-întrețin boala numită atero-scleroză.