Așa cum învățăm să scriem și să citim, trebuie să învățăm să mâncăm. Asta se face în copilărie. Cum? Vedem la Doctor de Bine
Până la doi ani, copilul are nevoie să învețe emoțiile primare. După ce le învață, poate și trebuie să învețe regulile alimentare. De ce e important să recunoască mai întâi emoțiile? Ca să nu le asocieze cu senzația de foame.
Explicăm. Începe „Doctor de Bine”.
Așa cum învățăm să scriem și să citim, trebuie să învățăm să mâncăm, iar asta se face în copilărie, la școală și în familie, dacă vrem să devenim niște adulți echilibrați, care știu să facă alegeri alimentare corecte. Educația în nutriție este parte integrantă din educația de bază a unui copil.
Așa cum învățăm geografie, istorie și biologie, avem nevoie să învățăm care sunt nutrienții, ce rol au în organism, în ce alimente îi găsim. Tot în copilărie se învață noțiunea de porție corectă, care este ritmul meselor și relația cu mâncarea. Dacă stabilim principiile corecte ale unei alimentații echilibrate, scade riscul apariției unor obiceiuri periculoase: mâncat în exces sau emoțional, ronțăit între mese, ignorarea senzațiilor alimentare.
O alimentație echilibrată înseamnă puțin din tot. Deși pare simplu, este greu de pus în practică. O dietă diversificată trebuie să conțină minimum 15 ingrediente diferite în fiecare zi. Înseamnă mâncare gătită, produse proaspete și porții mici. Ori alimentația copiilor este mai degrabă monotonă, abundentă cantitativ, cu un conținut crescut de zahăr și produse ultra procesate.
Tot la capitolul echilibru intră și cunoașterea senzațiilor alimentare. Copiii trebuie să știe când le este foame și când s-au săturat. Au nevoie și de educație emoțională, să învețe care sunt emoțiile și să nu le confunde cu foamea. Nu în ultimul rând e nevoie să demontăm miturile alimentare profund înrădăcinate în conștiința părinților.
Dieta copiilor presupune un aport de grăsime mai mare decât în cazul adulților, mese mai multe și porții mai mici. Copiii nu au voie să mănânce degresat sau vegetarian și nici la cură de slăbire nu trebuie puși. Deprinderea unor obiceiuri sănătoase are loc în copilărie și se bazează pe exemplul părinților. Nu poți cere copiilor să mănânce sănătos, dacă restul familiei nu face asta. Nu copiii sunt de vină dacă mănâncă mult, fără disciplină și reguli clare nu putem avea un copil „bine crescut”.