Tot mai mulți tineri cu Covid-19 ajung la ATI. De ce unii mor în doar câteva ore

Organizaţia Mondială a Sănătăţii spune că, în cazul adulţilor tineri fără alte afecţiuni, răspunsul imunitar exagerat poate să ducă la deces în doar câteva ore la deces.

Din nefericire creşte şi numărul copiilor bolnavi. Înainte de începutul anului şcolar, la Timişoara sunt internaţi 8 copilaşi cu Covid-19, situaţie întâlnită doar la începutul pandemiei. Medicii spun însă că infecţiile în rândul celor mici arată, de fapt, infecţiile adulţilor tineri.

Cel mai mic pacient are 2 ani, iar cel mai mare 12. Se pare că minorii au contactat virusul din colectivitate şi nu au legătură între ei. Din fericire cazurile lor sunt uşoare.

Cristian Oancea, manager Spitalul de Boli Infecţioase "Victor Babeş" Timişoara: "Dacă vă amintiţi, în decembrie, ianuarie, februarie în Italia, prima dată SARS-CoV-2 a lovit la vârstnici, urmând ca într-o lună jumătate să fie o patologie la tineri activi să spunem aşa, 40-55 de ani."

La spitalul judeţean Prahova, marți se înghesuiau pe holurile izolatorului 57 de pacienţi. În condiţiile în care spaţiul permite doar 17 pacienţi.

Violeta Tănase, medic primar UPU: "Există riscul de a se agrava aşteptând investigaţiile în UPU şi de a se contamina aşteptând într-un izolator unde sunt amestecaţi pacienţi pozitivi cu pacienţi suspecţi, care unii dintre ei sunt negative la prezentare. Aşteptând 48 de ore, uneori şi mai mult, într-un spaţiu impropriu, fără posibilitatea de aiI ţine izolaţi unul de celalat, este un risc major".

Andrei Bozgan, medic primar UPU: "Când vine vorba de pacienți Covid se aștepată şi 72 de ore. Nu există aparatura necesară, nu există infrastructura necesară, nu exista personal sufficient".

La departamentul Primiri Urgente sunt doar 8 medici din 25, câţi ar trebui. Au anunţat public că se confruntă cu o situaţie-limită şi cu riscul de a comite acte de malpraxis.

Andrei Ilinca, medic primar UPU: O soluţie ar fi organizarea de spaţii tampon la nivelul tuturor spitalelor din judeţ, se pot ţine pacienţii în condiții corespunzătoare."

Chiar dacă numărul îmbolnăvirilor a scăzut la 1053 în 24 de ore, în fiecare zi din ultima lună am asistat la decese în rândul tinerilor. Doi dintre ei sunt şi în ultimul bilanţ. Nu aveau alte afecţiuni.

În privinţa Covid-19, Organizaţia Mondială a Sănătății defineşte tinerii drept persoane între 18 şi 50 de ani. Din păcate, în acestă categorie de vârstă, inflamaţia exagerată, ca răspuns la infecţie, poate duce un pacient, în câteva ore, la terapie intensivă.

Dr. Carmen Dorobăț, manager Spitalul de Boli Infecţioase Iaşi: "Răspunsul imunitar e atât de puternic încât distruge propriile ţesuturi. Asta se întâmplă în special la orgsnimele tinere care răspund vulcanic. Am avut decese la 27 de ani şi la 40 de ani, fără nicun fel de comorbiditate, care se produce în câteva zile. De asta noi am spus toată vara că, indiferent de vârstă, trebuie respectate măsurile de protecţie. Tânărul face disfuncţie cardio-respiratorie."

Dr. Beatrice Mahler, Manager Marius Nasta: "Am avut tineri care au venit cu forme uşoare de afectare, cu simptome banale, care au ajuns în terapie intensivă în câteva zile şi au necesitat inclusiv dializă pentru a depăşi acel moment. E ca şi atunci când tragi la loto."

Până acum se ştie că pacienţii tineri, între 18 şi 50 de ani, dar care suferă o formă de obezitate, au un risc mai mare să sufere aibă reacţii inflamatorii exagerate, în urma cărora să-şi piardă viaţa. Un studiu publicat recent de Universitate Carolina de Nord din Statele Unite arată că obezitatea creşte riscul decesului din cauza COVID-19 cu aproape 50%.

Deşi nu există niciun test care să aprecieze o posibilă reacţie exagerată a sistemului imunitar în fata infecţiei, medicii le recomandă tinerilor să urmărească prin analize nivelul vitaminei D în sânge.

Articol recomandat de sport.ro

„UE și Ucraina au înjunghiat Rusia pe la spate!” E alertă la Moscova după ultima lovitură a Occidentului