Sicriul ultimului domn al Moldovei, depus la Palatul Cotroceni. Nicușor Dan: ”Bine ai venit acasă, Măria Ta”
Sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale lui Grigore Alexandru Ghyka, ultimul domn al Moldovei, a fost depus în Sala Unirii de la Palatul Cotroceni, ca urmare a unei decizii a preşedintelui Nicuşor Dan.
„Construcția României moderne a început înainte de ianuarie 1859”, a declarat, duminică, președintele Nicușor Dan, la ceremonia care a avut loc la Palatul Cotroceni, cu ocazia repatrierii rămășițelor pământești aparținând ultimului domn al Moldovei, Grigore Alexandru Ghyka.
Șeful statului a amintit că marile transformări ale societății românești sunt rodul unor „rădăcini adânci”, plantate de oamenii vizionari ai trecutului.
Președintele a pledat pentru o abordare istorică nuanțată și echilibrată, în care să recunoaștem eforturile politice și sociale ale predecesorilor, dar mai ales să învățăm din ele.
Nicușor Dan a evidențiat succint reformele progresiste inițiate sau susținute de Grigore Alexandru Ghyka: „Abolirea cenzurii, inițierea unor unități medicale specializate, maternitatea, înființare a Școlii de ingineri de drumuri și construcții, reforme sociale îndrăznețe – abolirea robiei țiganilor, înființare a jandarmeriei, care a fost o instituție pentru pacea interioară, dar oameni care erau pregătiți pentru lupte mai mari, într-o vreme în care forțele armate ale României erau limitate de înțelegerile marilor puteri.”
Totodată, șeful statului a vorbit despre curajul de a diminua povara fiscală asupra celor săraci:
„Curajul de a scădea impozitele, dijma pe pentru cei care lucrau pământul și taxele vamale și numitele taxe pe circulația mărfurilor”.
Pentru Nicușor Dan, Unirea de la 1859 nu a fost rezultatul hazardului, ci încununarea unor eforturi politice consistente: „Unirea de la 1859 nu a căzut din cer, nu a fost un dar care s-a dat României pentru ca ea să se înfăptuiască. Au fost niște oameni politici care au acționat în sensul acesta și domnitorul Ghica este unul dintre ei.”
„Trebuie să spunem cu tărie că istoria Moldovei face parte din istoria României”, a precizat președintele, subliniind continuitatea culturală și identitară dintre Moldova medievală, numită de multe ori Moldovlahia sau Valahia Mică, și România modernă.
El a amintit și influența nefastă a comunismului asupra memoriei colective, menționând necesitatea unei reabilitări pentru personalitățile care au contribuit decisiv la construcția statului român:
„Suntem încă sub influența modului în care regimul comunist ne-a predat, ne-a influențat modul în care percepem istoria și ne-a împiedicat cumva să vedem pe acei domnitori care au făurit România modernă. Într-o anumită perioadă, aceștia au fost numiți dușmani ai poporului. Cred că e vremea să vindecăm aceste răni ale trecutului și cred că, așa cum anablandiana a introdus sintagma memoria ca justiție, cred că trebuie să ne gândim la o terapie prin memorie care să ducă la o pacificare a societății românești de azi.”
La final, Nicușor Dan a vorbit despre simbolica restituire a demnității trecutului: „Recunoaștem azi, prin onorurile cuvenite unui șef de stat, recunoaștem deci demnitatea istoriei de dinainte de apariția statului național unitar. Onorăm rolul pe care l-a jucat clasa politică a acelei epoci la împlinirea ideii naționale. Sunt convins că putem azi să începem să avem o privire mai senină și mai dreaptă asupra trecutului, din care să știm să culegem învățăturile cele mai bune despre viitor. Bine ai venit acasă, Măria Ta.”
Rămăşiţele pământeşti ale domnitorului vor fi înhumate la Iași
Rămăşiţele pământeşti ale domnitorului au fost deshumate vineri din cimitirul localităţii franceze Le-Mée-sur-Seine şi au fost aduse în ţară, urmând să fie înhumate la Iaşi.
Administrația Prezidențială a precizat că parcursul istoric al țării noastre a fost definit de intervențiile majore ale unor figuri remarcabile care, prin decizii ferme, au făcut posibilă întemeierea și modernizarea unor instituții și că o astfel de personalitate emblematică a fost Grigore Alexandru Ghyka, domn al Moldovei între 1849–1853 și 1854–1856.
„Grigore Alexandru Ghyka a pus binele comun mai presus de interesele proprii, promovând principii moderne de guvernare și dreptate socială. În timpul domniei sale au fost adoptate reforme esențiale pentru societate, precum dezrobirea romilor, abolirea cenzurii sau reducerea taxelor comerciale. De numele său se leagă înființarea Jandarmeriei Române, după model francez, dar și prima maternitate publică din țară, Institutul Gregorian, finanțată din fonduri personale”, a argumentat Președinția.
Conform Administrației Prezidențiale, prin repatrierea rămășițelor pământești ale domnitorului Ghyka, statul român face un gest de restituire morală și de prețuire a unei personalități unice. România își reunește astfel, simbolic, istoria cu prezentul, aducând acasă un domnitor vizionar, care a trăit și a acționat pentru modernizarea societății în numele libertății, al dreptății și al demnității naționale.
Rămășițele pământești ale domnitorului Grigore Alexandru Ghica au fost deshumate vineri, cu rugăciune și onoruri militare, din cimitirul localității franceze Le-Mée-sur-Seine și au fost aduse vineri seară în România, urmând să fie reînhumate la Iași.
Ceremonia s-a desfășurat în prezența descendenților domnitorului Ghyka, a ambasadorului României în Franța, Ioana Bivolaru, a directorului general adjunct al Jandarmeriei Franceze, general de corp de armată André Petillot, a comandantului Academiei Militare a Jandarmeriei Naționale Franceze, general de divizie Frantz Tavart, precum și a prim-adjunctului inspectorului general al Jandarmeriei Române, general-maior Cătălin Stegăroiu.
Un alt moment a avut loc la sediul Academiei Militare a Jandarmeriei Naționale Franceze, unde Garda Republicană Franceză a prezentat onorul militar domnitorului Grigore Alexandru Ghyka, sicriul fiind apoi depus pe platoul principal al Academiei.
Garda care a purtat pe umeri sicriul cu osemintele domnitorului a fost alcătuită din jandarmi francezi, precum și din jandarmi români din cadrul Gărzii de Onoare a Jandarmeriei Române. Sicriul cu rămășițele pământești a ajuns în România vineri seară, fiind depus la Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” de la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.
Sâmbătă, la Biserica Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, cu prilejul sărbătoririi Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, ocrotitorii spirituali ai Jandarmeriei Române, a fost oficiată o slujbă de pomenire a eroilor jandarmi, precum și a domnitorului Grigore Alexandru Ghyka, întemeietorul Jandarmeriei Române.
Slujba de pomenire a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, episcop-vicar patriarhal, în prezența descendenților domnitorului Ghyka, a ministrului Culturii, András István Demeter, a reprezentanților Ambasadei Franței în România, precum și a conducerii Jandarmeriei Române.
