Dacia și Renault, amendate de Consiliul Concurenței. Companiile s-ar fi înțeles să nu-și fure angajații
Consiliul Concurenței anunță că a amendat opt companii, printre care Automobile Dacia și Renault Technologie Roumanie pentru practici ilegale pe piața muncii.
Companiile sunt acuzate că s-au înțeles între ele să își împartă piața forței de muncă, pentru a împiedica angajații să plece de la o firmă la alta și pentru a ține salariile la un nivel scăzut.
Înțelegerile de tip no-poaching sunt acorduri sau înțelegeri între companii prin care acestea convin să nu angajeze și să nu încerce să atragă angajați sau conducători ai celeilalte companii sau ai unui competitor. Practic, companiile „nu își fură” angajații una alteia.
Comisia Europeană și Curtea de Justiție a UE consideră că astfel de acorduri produc daune economice, în același mod în care ar face-o și acordurile de fixare a salariilor („wage-fixing”). Motivul este că aceste practici reduc mobilitatea angajaților și împiedică concurența pe piața muncii, ceea ce poate duce la salarii mai mici și condiții de muncă mai puțin favorabile.
Astfel de practici sunt sunt considerate „înțelegeri restrictive”interzise de Articolul 101 alineatul (1) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFEU).
Sancțiunile aplicate de Consiliul Concurenței
Consiliul Concurenţei a sancţionat opt companii cu amenzi în valoare de aproximativ 32,15 milioane euro pentru participarea la o înţelegere anticoncurenţială constând în împărţirea pieţei forţei de muncă pentru a limita mobilitatea angajaţilor şi a menţine costurile reduse cu resursa umană”, anunţă autoritatea de concurenţă.
În urma unei investigaţii, autoritatea de concurenţă a constatat că Alten Si-Techno Romania SRL, Akkodis Romania SRL, Automobile-Dacia SA, Bertrandt Engineering Technologies Romania SRL, Expleo Romania SRL, FEV ECE Automotive SRL, Renault Technologie Roumanie SRL şi Segula Technologies Romania SRL au stabilit să nu se concureze pentru recrutarea şi angajarea reciprocă a forţei de muncă calificată/specializată asociată activităţilor de producţie autovehicule şi/sau altor activităţi conexe, incluzând servicii de inginerie şi consultanţă tehnică din România. De asemenea, companiile s-au înţeles să nu recruteze resurse umane de la una dintre celelalte companii fără acordul prealabil al acesteia din urmă.
Amenzile au fost aplicate astfel:
► Akkodis Romania SRL: aproximativ un milion de euro
► Alten Si-Techno Romania SRL: aproximativ două milioane de euro
► Automobile-Dacia SA: aproximativ 16 milioane de euro
► Bertrandt Engineering Technologies Romania SRL: aproximativ 1,2 milioane de euro
► Expleo Romania SRL: aproximativ 1,2 milioane de euro
► Fev ECE Automotive SRL: aproximativ 300.000 de euro
► Renault Technologie Roumanie SRL: aproximativ 9 milioane de euro
► Segula Technologies Romania SRL: aproximativ 600.000 de euro
Înțelegerile „no-poaching”, sancționate în premieră în România
Astfel de comportamente, cunoscute sub denumirea de acorduri „no-poaching”, sunt înţelegeri prin care companiile sunt de acord să nu angajeze sau să facă oferte spontane angajaţilor unor firme concurente, renunţând, astfel, la concurenţa pentru atragerea şi menţinerea forţei de muncă.
„Este primul caz în care sancţionăm astfel de practici anticoncurenţiale, în care companiile nu se concurează pentru atragerea forţei de muncă specializate. Resursele umane reprezintă un parametru esenţial al concurenţei între companii, având în vedere ponderea costurilor cu personalul în cheltuielile totale, deficitul de forţă de muncă sau mobilitatea salariaţilor/colectivului. Acest tip de comportament,„no-poaching”, este deosebit de nociv atât pentru concurenţă, prin crearea unor bariere artificiale pe piaţă, cât şi pentru angajaţi ale căror oportunităţi de mobilitate sunt afectate”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
În cadrul investigaţiei, una dintre companii a aplicat la programul de clemenţă, furnizând documente şi informaţii ce au avut o contribuţie semnificativă la probarea practicii anticoncurenţiale şi a primit o reducere semnificativă a amenzii, iar alte cinci companii şi-au recunoscut fapta şi, prin urmare, au beneficiat de reduceri ale sancţiunilor.
Investigaţia a fost declanşată în urma unei sesizări primite pe Platforma Avertizorilor de Concurenţă.
Legea concurenţei interzice orice înţelegeri între companii şi practici concertate care împiedică, restrâng sau denaturează concurenţa pe piaţa românească, cum sunt cele care împart pieţele/sursele de aprovizionare.
Deciziile Consiliului Concurenţei sunt executorii, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pune în aplicare decizia de sancţionare a autorităţii de concurenţă şi execută amenzile.
Decizia autorităţii de concurenţă va fi publicată pe site-ul instituţiei după eliminarea informaţiilor confidenţiale.
