Producem, dar aruncăm. Motivul pentru care legumele și fructele din România ajung la gunoi. Fermierii sunt disperați
Este vremea murăturilor și a conservelor, doar că, în loc să ajungă în borcane, multe legume și fructe ajung la gunoi.
Fabricile de procesare pe care responsabilii din agricultură le-au anunțat prioritare se construiesc cu greu. În ultimul an, fermierii au solicitat peste un miliard de euro, bani europeni, pentru linii de procesare. Cei care nu au vrut să aștepte finanțarea de la Bruxelles, au construit din banii lor, însă costurile sunt mari.
Pentru că nu sunt suficiente depozite si fabrici de conserve, agricultorii aruncă în fiecare an tone de legume și fructe pe care nu reușesc să le vândă.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Multe legume ajung la gunoi, pentru că nu sunt primite în magazine sau piețe.
Irinel Crăciun, inginer agronom: "Procentul care nu este vandabil este de 25-30%. Per total legume produse. Aceste legume sunt duse de fiecare producător la groapa de compost. Pur și simplu sunt distruse. Pentru că altă șansă nu au".
Șanse ar fi fabricile de procesare, care în România se construiesc însă mai greu. Reprezentanții unei cooperative din județul Giurgiu, de exemplu, așteaptă de 3 ani să obțină avizele necesare pentru fonduri europene cu care să ridice o fabrică de procesare, una de ambalare și un depozit. Ar salva, în acest fel, roșiile, ardeii, cartofii și ceapa pe care magazinele nu le primesc.
Eduard Marinca, șef de proiecte: "Am început în 2021 să facem studiile de fezabilitate, iar acum suntem în faza de implementare. Depuneri de cereri de plată, obțineri de avize și autorizații, am demarat faza de lucrări în șantier. Valoarea totală a proiectelor este de 10,5 milioane de euro, iar contribuția publică este între 90 și 65%".
Vlad Gheorghe președintele Organizației Producătorilor Agricoli de Legume și Fructe: "De la depunere și până la prima tranșă sau celelalte etape, procedura AFIR-ului este cu termenul ăla maxim, ba 30 de zile, 60 de zile, 90 de zile. Și dacă eu am acum în plan costuri pentru fierul beton 20 de lei, se face 25 de lei până vin ăștia. După ce mi-a făcut evaluarea mai durează 30 de zile să aștept răspuns".
Potrivit celor din domeniu, deși cererea pentru finanțare în acest sector este in crestere, finalizarea proiectelor este complicata.
În Vidra, o localitate din Giurgiu cu oameni harnici, o bună parte dintre locuitori cultivă legume. Există o fabrică construită tocmai pentru a le completa activitatea. Cu alte cuvinte, aici urmau să fie procesate legumele crescute de ei. Deși a fost echipată cu tot ce trebuie, fabrica nu a funcționat niciodată.
Dintr-o discuție cu un angajat am aflat că de un an și jumătate clădirea a fost cumpărată de o firmă de mobilă.
Angajat: "Știu că aveau utilaje pentru procesare. Aveau...".
Reporter: "Când ați venit dumneavoastră erau?".
Angajat: "Le-au luat alții".
Reporter: "Le-ați dat. Vândut sau aruncat?".
Angajat: "Nu aruncat. Patronul știe".
Localnic: "Nu mai era transportul... Ieșeam direct din câmp și o aduceam aici".
Reporter: "Puneați sacul într-o remorcă și îl aduceați direct".
Localnic: "Da, dar dacă nu... N-a avut noroc!".
În acest timp, aducem conserve și murături din import. Potrivit Institutului National de Statistică, pentru un borcan de bulion produs în România aducem din străinătate 14 borcane, ca să reușim să acoperim consumul.
.webp)
