Patru din zece români trăiesc în case prea mici. România este în topul UE la cele mai înghesuite locuințe
Patru din zece dintre români stau înghesuiți în locuințe, adică prea multe persoane de vârste diferite se află într-un spațiu relativ modest.
Fără a ține cont de exemplu de intimitatea dorită de adolescenți și de spațiul de studiu și joacă necesar copiilor. Potrivit Eurostat, majoritatea caselor și apartamentelor au o singură cameră în care trăiesc cel mai frecvent doi sau trei membri ai unei familii.
România, Letonia și Bulgaria conduc topul Uniunii Europene privind înghesuiala din case. Cu o diferență uriașă față de Cipru și Malta, unde cel mult patru la sută dintre familiile numeroase au case cu puține camere.
Locuitor: „Era o casă mică. Nu mai știu câți metri pătrați, dar era destul de modest. Când veneau la noi alte familii, dormeam pe jos”.
Suntem la mare distanță de Statele Unite, unde media este sub două persoane în cameră.
Locuitor: „Eram 6, cred că în opt camere. 260 de metri pătrați”.
În țările Uniunii Europene, fiecare cameră în plus crește, în medie, cu 40 la sută suma cerută de vânzător. Și adaugă costuri în plus la întreținere și impozite.
Locuitor: „Eram opt persoane. Șase copii și părinții în două camere”.
Corespondent PRO TV: „Normele pentru confort și respectarea spațiului personal în locuințe cer ca fiecare cuplu să aibă la dispoziție o cameră separată de ceilalți. Fiecărui adult singur să i se rezerve, de asemenea, o cameră proprie. Cel mult doi adolescenți de același sex într-o cameră. Și cel mult doi copii sub 12 ani într-un dormitor. Dar, ca să facă economii, 40,7% dintre români locuiesc cu mult prea multe rude în casă. Deseori copiii în dormitor sau chiar în pat cu părinții, cupluri abia căsătorite sub același acoperiș cu socrii sau bebeluși în garsoniere cu părinții și frații mai mari”.
Locuitor: „Orice adolescent, că e fată, că-i băiat, are nevoie de intimitate și automat, are nevoie de camera lui”.
Reporter: „Ați avut asta în copilărie?”
Locuitor: „Eu nu”.
Standardul european cere ca fiecare locatar să aibă alocați măcar 37 de metri pătrați, din suprafața totală. Pentru două persoane, ar fi necesari 52 de metri pătrați. Nu ține doar de confort, ci și de calitatea vieții - liniște și chiar spațiu „de refugiu” și de odihnă.