Cum să-ți protejezi animalele de companie în timpul gerului. Cum să-ți păstrezi câinele și pisica în siguranță în zilele reci

Temperaturile scăzute, vântul și umezeala pot afecta rapid sănătatea câinilor și pisicilor, mai ales dacă nu sunt protejați corespunzător. 

De ce animalele de companie sunt vulnerabile la temperaturi extreme

Animalele de companie nu tolerează frigul la fel de bine, iar sensibilitatea lor depinde de factori precum rasa, vârsta, starea de sănătate, nivelul de grăsime corporală și chiar istoricul medical. Deși mulți proprietari cred că blana le protejează complet, domesticirea a redus mult capacitatea câinilor și pisicilor de a face față temperaturilor extreme. Hipotermia rămâne un pericol real și poate apărea mai repede decât ne așteptăm.

Câinii și pisicile funcționează normal la o temperatură internă de aproximativ 37,5–38,5°C. Când afară este frig, corpul lor încearcă să păstreze căldura prin:

· reducerea circulației la extremități,

· ridicarea firelor de păr,

· tremurat, care produce căldură.

Dacă este foarte frig sau animalele sunt expuse prea mult, aceste mecanisme nu mai sunt suficiente. Atunci apare hipotermia, care afectează coordonarea, respirația și funcțiile vitale. Animalele mici sau cu blană scurtă pierd căldura mult mai repede, deoarece au o suprafață corporală mare raportată la greutate. La fel, animalele slabe sau subnutrite nu au suficientă grăsime care să le protejeze, ceea ce le face mult mai vulnerabile, conform BBC.com.

Cum influențează rasa, vârsta și bolile sensibilitatea la frig

Vârsta: Puii și animalele tinere nu au încă un sistem de termoreglare matur. Animalele în vârstă au un metabolism mai lent și mai puțină masă musculară, ceea ce înseamnă că produc mai puțină căldură.

Probleme de sănătate: Bolile cronice, precum artrita, se agravează la frig. Durerea reduce mobilitatea, iar lipsa mișcării duce la scăderea temperaturii corporale, ceea ce poate deveni periculos.

Rasa: Rasele mici pierd căldura foarte repede. Rasele brahicefalice, precum Bulldogul Francez sau Pugul, pot respira greu în aer rece și dens. Rasele adaptate la frig, cum este Husky-ul Siberian, au un strat gros de subpăr care le protejează eficient. În schimb, rasele cu blană fină sau fără subpăr, precum Ogarul, simt frigul chiar și la temperaturi moderate, de 7–10°C.

Semne că animalele suferă din cauza frigului

Animalele de companie nu pot spune direct că le este frig, însă comportamentul și anumite semne fizice arată clar când sunt în disconfort. Reacțiile lor sunt răspunsuri naturale la frig și reprezintă modul prin care încearcă să se protejeze.

Tremuratul este cel mai ușor de observat semn că unui câine îi este frig. Este o reacție normală a corpului, prin care mușchii produc căldură. Dacă tremuratul continuă chiar și când câinele merge, înseamnă că situația este destul de gravă și trebuie intervenit.

Alte semne importante sunt:

· postura schimbată, cu coada băgată sub corp și spatele ușor arcuit

· mers ezitant, ridicarea alternativă a lăbuțelor pentru a evita contactul cu solul rece

· refuzul de a continua plimbarea

· scâncete sau lătrat insistent

· căutarea unui loc ferit sau încercarea de a se lipi de stăpân ori de o sursă de căldură

Neliniștea, agitația sau dorința de a se cuibări sunt semnale clare că animalul nu se simte confortabil și are nevoie de protecție.

Mascarea durerii și sensibilitatea la frig la pisici

Pisicile tind să își ascundă disconfortul, așa că semnele că le este frig sunt mai subtile și necesită atenție. O pisică afectată de temperaturi scăzute se poate ascunde în locuri neobișnuite, poate sta nemișcată într-o poziție încovoiată și poate evita interacțiunile.

Frigul poate agrava durerile articulare sau poate influența tensiunea arterială. Semnele fizice care indică instalarea hipotermiei sunt următoarele:

• urechi și lăbuțe reci la atingere
• mucoase palide
• respirație lentă și superficială.

Cum să-ți protejezi câinele în timpul gerului

Protejarea câinelui pe timp de iarnă înseamnă să controlezi cât timp petrece afară, să adaptezi nivelul de activitate, să folosești echipament potrivit și să ai grijă de lăbuțele lui. Majoritatea câinilor încep să simtă disconfortul când temperatura scade sub 7°C. Sub 0°C riscurile cresc semnificativ, iar la temperaturi sub –5°C plimbările ar trebui reduse la 10–20 de minute.

Înainte de orice activitate intensă, câinele are nevoie de câteva minute de mers lent pentru a se încălzi. În zilele cu viscol sau ger puternic, este mai sigur să muți activitatea în interior, prin jocuri care îi stimulează mintea sau exerciții ușoare de agilitate. Hainele pentru câini sunt esențiale pentru rasele sensibile la frig. O haină bună trebuie să fie impermeabilă, să țină de cald și să protejeze animalul de vânt.

Stratificarea funcționează foarte bine: un pulover din lână pe dedesubt și o geacă impermeabilă deasupra oferă o izolare excelentă. Haina trebuie să acopere pieptul și spatele, dar fără să limiteze libertatea de mișcare. Cizmele antiderapante protejează lăbuțele de gheață și de substanțele chimice de pe trotuare. Accesoriile reflectorizante sunt utile în zilele scurte de iarnă, când vizibilitatea este redusă.

Sarea folosită pentru dezgheț poate irita pielea, poate provoca dermatite sau chiar arsuri. De aceea, după fiecare plimbare, lăbuțele trebuie clătite cu apă călduță. Un balsam hidratant aplicat regulat previne crăparea pernițelor. Părul dintre degete ar trebui tuns pentru a evita formarea bulgărilor de gheață. De asemenea, verificarea spațiilor dintre degete ajută la depistarea rapidă a eventualelor tăieturi sau corpuri străine.

Sfaturi pentru a-ți menține pisica în siguranță iarna

Pisicile au nevoie de măsuri speciale de protecție în sezonul rece, fie că trăiesc exclusiv în casă, ies ocazional afară sau sunt cele de afară. În nopțile foarte reci, pisicile caută locuri calde și se pot ascunde în compartimentul motorului unei mașini. Pornirea motorului în această situație poate provoca răni grave sau chiar moartea animalului. Pentru a preveni astfel de accidente, este recomandat să bați ușor în capotă sau să claxonezi scurt înainte de a porni mașina, pentru a-i oferi timp pisicii de a ieși din acel loc.

Pentru pisicile de exterior sau comunitare, un adăpost bine construit poate face diferența în zilele geroase. Acesta trebuie:

· să fie ridicat de la sol

· să fie realizat din materiale rezistente

· să fie izolat cu polistiren sau spumă rigidă.

Intrarea trebuie să fie mică și protejată, pentru a păstra căldura în interior. Paiele uscate sunt singurul material recomandat pentru așternut, deoarece nu rețin umezeala. Păturile și textilele se umezesc ușor și pot îngheța, ceea ce crește riscul de hipotermie. Dacă se folosesc sisteme de încălzire, acestea trebuie să fie special concepute pentru animale, cu tensiune joasă și protecție împotriva supraîncălzirii.

Pisicile care trăiesc în casă trebuie protejate de curenți de aer și de zonele neizolate, cum ar fi balcoanele neprotejate. Culcușurile calde, inclusiv cele tip iglu sau cele amplasate lângă o sursă de căldură, sunt ideale pentru confortul lor. Un nivel al umidității între 40 și 50 la sută ajută la menținerea sănătății căilor respiratorii și previne uscarea excesivă a pielii și a blănii, notează Greencrossvets.com.

Hrănirea și hidratarea animalelor pe timp de frig

Pe vreme rece, organismul animalelor consumă mai multă energie pentru a-și menține temperatura corporală. De aceea, alimentația și hidratarea trebuie adaptate sezonului. Animalele care petrec mult timp afară pot avea nevoie de porții mai mari cu aproximativ 10–25%. O dietă potrivită pentru iarnă trebuie să conțină:

· proteine de bună calitate

· grăsimi sănătoase, inclusiv Omega 3

· vitamine precum A și C, care susțin imunitatea

Aceste ajustări ajută organismul să facă față consumului energetic crescut.

Deshidratarea este des întâlnită iarna, chiar dacă nu pare evidentă. Pentru a încuraja animalul să consume apă, trebuie respectate următoarele:

· apa trebuie oferită la o temperatură moderată

· se pot folosi boluri non-metalice, care nu se răcesc la fel de repede

· hrana umedă, fântânile de apă sau supele fără sare pot crește aportul de lichide

Zăpada nu trebuie lăsată ca sursă de hidratare, deoarece poate conține substanțe toxice și scade temperatura corpului. Hipotermia apare când temperatura corporală scade sub 37,5°C și poate avea mai multe grade de severitate.

Hipotermie ușoară: Simptomele sunt: stare de oboseală și mucoase palide. Reîncălzirea se face treptat, într-un spațiu cald, folosind pături sau materiale termoizolante.

Hipotermie moderată: Tremuratul poate dispărea, apar bătăi lente ale inimii și o stare de confuzie sau apatie. În acest caz, este nevoie de reîncălzire externă activă, începând cu zona trunchiului și abia apoi cu extremitățile.

Hipotermie severă: Este o urgență medicală. Reîncălzirea trebuie făcută în clinică, prin proceduri specializate, cum ar fi administrarea de fluide calde intravenos.

Degerăturile: Degerăturile apar atunci când apa din celule îngheață. Zonele afectate sunt inițial palide, reci și fără sensibilitate, iar ulterior devin dureroase și inflamate.

· zona afectată nu trebuie masată

· se pot aplica comprese cu apă caldă, nu fierbinte

· dacă există riscul ca zona să înghețe din nou, încălzirea trebuie amânată până la consultul veterinar

Medicul veterinar poate administra animalului calmante, antibiotice sau, în cazuri grave, sunt necesare chiar intervențiile chirurgicale.

Articol recomandat de sport.ro

Și-a prevestit Mircea Lucescu moartea? Declarația tulburătoare făcută în urmă cu doar șase luni