Ororile din Bucha au îngrozit lumea și au dus la noi sancțiuni împotriva Rusiei. Granița dintre genocid și crime de război

Printre noile sancțiuni, blocarea totală a tranzacțiilor pentru patru bănci rusești-cheie, precum și interdicție pentru navele deținute sau operate de ruși, în porturile Uniunii Europene, cu excepția produselor alimentare și energetice. De asemenea, sunt limitate importurile Rusiei, în materie de semiconductori de înaltă tehnologie.

După ce ororile din Bucha au îngrozit lumea, occidentalii și-au înăsprit criticile la adresa lui Vladimir Putin.

Joe Biden și-a nuanțat discursul împotriva lui Putin

Sub impresia copleşitoare a masacrului din Bucha, președintele Statelor Unite a repetat că Vladimir Putin ar trebui judecat pentru crime de război.

Joe Biden: „Este criminal de război. Acest individ este brutal și ceea ce s-a întâmplat la Bucha este scandalos.”

Reporter: Avem de-a face cu genocid?

Joe Biden: „Nu, eu cred că e vorba de crime de război.”

Preşedintele a avut grijă să nu califice situaţia drept genocid, cum cred mulţi ucraineni.

Jake Sullivan, consilier de stat SUA: „Constatăm atrocităţi, crime de război, dar nu am observat eliminarea sistematică a ucrainenilor până la nivelul de genocid. Dar continuăm să monitorizăm situaţia. Nu exista o formulă exactă pentru genocid.”

Reporter: „Ca să fie limpede, consideraţi ca atrocităţile din Bucha sunt urmarea unor ordine date de Putin ori de înalţi responsabili militari?

Jake Sullivan, consilier de stat SUA: „Chiar dinainte de invazie, am dezvăluit public ca Rusia avea de gând să ucidă dizidenţi, pe cei care rezistă ocupaţiei, şi să impună un regim de teroare în zonele ocupate. Şi chiar asta s-a întâmplat. Deci nu credem că e vorba de incidente izolate şi întâmplătoare. Totul face parte din planurile Rusiei.”

Şi Polonia şi-a înăsprit poziţia, iar şeful guvernului a criticat explicit atitudinea președintelui francez. Macron a continuat să discute cu Putin şi după izbucnirea războiului din Ucraina şi s-a ferit să-l declare pe liderul rus criminal de război.

Mateusz Morawiecki, prim-ministrul Poloniei: „Domnule preşedinte Macron, de câte ori aţi discutat şi negociat cu Putin şi ce aţi obţinut din asta? Nu se stă la discuţii cu criminalii, pe criminali îi combaţi, îi confrunţi. Nimeni n-a negociat cu Hitler. Aţi fi dispus să negociaţi şi cu Hitler ori cu Stalin?
Domnule cancelar Scholz, Olaf, nu vocile oamenilor de afaceri germani ar trebui să se audă acum în Berlin, ci vaietele femeilor şi copiilor ucişi. Doamna cancelar (Merkel, n.r.), n-aţi scos un cuvânt de la izbucnirea războiului. Dar tocmai politica Germaniei din anii trecuţi a dus la situaţia de azi.”

Într-adevăr, tăcerea doamnei Merkel este ... asurzitoare, dar, prin vocea purtătorului ei de cuvânt, fostul cancelar şi-a menţinut decizia din 2008, când a blocat aderarea Ucrainei la NATO.
În schimb, actualul preşedinte al Germaniei - ministru de externe în 2008, dar şi după 2013 - și-a recunoscut greșelile din politica de apropiere de Moscova.

„Nord Stream 2 a fost în mod clar o greșeală. Am vrut să construim poduri în care Rusia nu mai credea și despre care partenerii noștri ne-au avertizat. Evaluarea mea a fost că Vladimir Putin nu ar accepta ruina completă economică, politică și morală a țării sale, pentru nebunia sa imperială. M-am înșelat", a declarat preşedintele german ziarului Tagesspiegel.

Trupele ruse nu se retrag, în realitate

În altă ordine de idei, Moscova îşi regrupează trupele şi pregăteşte o ofensivă amplă în estul Ucrainei, pentru a încerca să controleze în totalitate Donbasul. Este concluzia Statului Major al armatei ucrainene. Potrivit acestuia, se înregistrează „mişcări de armament şi echipament militar pe teritoriul Belarusului". Şi analiza Pentagonului confirma că Moscova intenţionează să "detaşeze zeci de mii de soldaţi" în estul Ucrainei. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului a insistat că nu e vorba nicidecum de o retragere, ci de o repoziţionare a forţelor ruse pentru a se reorganiza şi a realimenta.

John Kirby, purtător de cuvânt al Pentagonului: „Ne aşteptăm ca în cursul acestei regrupări a forţelor ruse, să reaprovizioneze şi să refacă efectivele, apoi vor trimite trupele înapoi. E sigur că soldaţii nu se duc acasă. Avem indicii ca gruparea Wagner se străduieşte să recruteze cât mai mulţi luptători, mai ales din Orientul Mijlociu, pentru a-i trimite în Donbas, unde gruparea Wagner e activă de 8 ani.”

Dar şi rezerviştii ruşi de până în 60 de ani sunt vizaţi de noul ordin de mobilizare dat de Kremlin. Iar concentrarea luptelor în est şi sud, nu înseamnă că în restul Ucrainei va fi linişte.

Jake Sullivan, consilier de stat SUA: „Toate indiciile ne arată ca Rusia vrea să încercuiască şi să copleşească forţele ucrainene din est.„ În timp ce-şi vor duce următoarea fază a ofensivei, în estul ţării, Moscova va continua probabil să lanseze rachete şi în restul Ucrainei”.

Articol recomandat de sport.ro

Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”