Modelul polonez. Cum localități în paragină au prins viață cu fonduri europene și multă dedicare din partea aleșilor locali

Deși are o reputație contradictorie la nivel european, țara se remarcă prin eficiența aparatului administrativ „Top of Form”.

Astăzi, vă arătăm exemplul a două orașe mici din Polonia - unul dintr-o zonă minieră, transformat acum într-un centru turistic, și altul care și-a crescut numărul de locuitori cu 40%, în ultimii 20 ani, cu ajutorul investițiilor europene.

Grodzisk Mazowiecki este un oraş de 54.000 de locuitori, aflat la 50 de kilometri distanţă de capitala Poloniei. Ajuns aici, eşti cucerit de atmosfera liniştită, spaţiile verzi generoase, străzile asfaltate şi clădirile restaurate cu grijă. Un oraş în care calitatea vieţii contează, dar nu a fost mereu aşa.

Înainte de intrarea Poloniei în Uniunea Europeană în 2004, aici locuiau 30.000 de oameni, iar populaţia scădea de la an la an. Fondurile europene au schimbat fața şi viaţa comunităţii. Acum 15 ani, primăria a investit în reţeaua de alimentare cu apă. A asfaltat străzile şi a construit noi artere către zona industrială. Însă administraţia locală a înţeles că utilităţile nu sunt suficiente să îi convingă pe oameni să rămână în oraş. Aşa că le-a oferit un nou motiv. Ne explică viceprimarul localităţii.

Citește și

Două laboratoare de analiză genetică vor fi amenajate în Constanța și Iași. Criminaliștii au primit 1 mil. € fonduri europene

Tomasz Krupski, viceprimar Grodzisk Mazowiecki: „Oamenii au nevoie de un mod de viaţă sănătos. Şi ceea ce vedem că aduce cea mai mare bucurie şi fericire oamenilor, sunt zonele de verdeaţă, ca parcurile, ca lacurile. Ceea ce am văzut aici în Rodzisk, ceea ce s-a întâmplat în ultimii 20 de ani, este o creştere a numărului de locuitori cu 40%."

Viceprimarul avea doar 26 de ani când a venit în Primărie, în urmă cu zece ani, direct de pe băncile facultăţii. Şi-a văzut părinţii făcând toată viaţa lor voluntariat şi şi-a dorit să aducă schimbarea în oraşul natal.

Viceprimar Grodzisk Mazowiecki: „Părinţii mei mi-au arătat că viaţa nu înseamnă să fac ceva doar pentru mine, ci şi pentru ceilalți. Lucrând pentru stat, pentru administraţia locală, înseamnă să lucrezi pentru oamenii. Nu este vorba despre a câştiga bani, este despre a schimba lumea, este despre a fi cu oamenii, despre a întări comunităţi."

A fost reabilitat parcul din centrul oraşului, iar pe o suprafaţă abandonată, de nouă hectare, s-a construit, cu jumătate de milion de euro, o zonă de relaxare.

În oraş, locuiesc zece mii de persoane în vârstă. Aşa că Primăria a construit pentru ei, cu fonduri europene, un centru unde aceştia îşi pot păstra vitalitatea. Au aici o bibliotecă, dar şi o sală pentru yoga sau alte activităţi fizice.

„Vrem ca ei să fie activi şi sănătoşi cât mai mult timp. Vrem să le păstrăm trupurile şi minţile într-o formă bună, şi de aceea organizăm activităţi prin care să le antrenăm creierul, mintea", spune viceprimarul.

Odată cu creşterea numărului de rezidenţi, au apărut şi noi dezvoltări imobiliare. Primăria a construit parteneriate cu investitorii, dar a impus reguli clare pentru a evita construcţiile haotice.

Viceprimar Grodzisk Mazowiecki: „Colaborăm să construim ceva, în comun, pentru oameni. Cum ar fi această alee. Aceasta este o investiţie comună, doi dezvoltatori imobiliar privați şi primăria."

Ca să evite aglomeraţia din trafic, Primăria a construit piste de biciclete care fac legătura cu localităţile din apropiere şi a reabilitat gara oraşului. Acum există o linie de tren rapid care leagă oraşul de Varşovia, iar o a doua linie este în construcţie, finanţată şi ea tot cu fonduri europene. Polonia a înţeles că transportul feroviar poate fi un motor de dezvoltare economică şi socială. În apropierea graniței cu Cehia, la 300 de kilometri distanţă de Grodzisk Mazowiecki, o altă gară a fost reabilitată cu 2,6 milioane de euro, fonduri europene, într-un proiect cu o valoare totală de 3,4 milioane de euro. Gara din Wodzislaw Slaski, un oraş cu 50.000 de locuitori, a fost finalizata în doar doi ani şi a fost inaugurata în 2019. Are acum zilnic, în medie, 14 curse interne şi patru legături cu Viena, Budapesta sau Praga.

„Aceasta este sala de aşteptare, bancomat, toalete, aici îţi poţi încărca telefonul, aici avem o mică bibliotecă. Această staţie este ultima staţie a marşului morţii care a fost în 1945, de la Auschwitz la Wodislav, iar de aici oamenii au fost duşi în altă parte a Europei, cu trenurile, şi noi nu putem uita această parte dureroasă. dar importantă a istoriei" explică purtătorul de cuvânt al Primăriei.

Suntem într-o localitate situată într-o zonă minieră, dar te simţi ca într-un mic oraş turistic. Atmosfera pitorească este accentuată de renovările realizate cu fondurile europene. Centrul istoric a prins viaţă din nou, iar un palat vechi de 400 de ani, ajuns o ruină, şi-a recăpătat strălucirea de altădată. Dar, înainte de aceste proiecte, au fost rezolvate probleme de infrastructură, cum ar fi alimentarea cu apă şi sistemul de încălzire.

Cu bani europeni, a fost refăcut şi sistemul de încălzire a clădirilor care se află în proprietatea primăriei. Vorbim de aproximativ două milioane de euro. Banii au fost investiţi atât în clădiri de locuit, cât şi în instituţii publice.

Primăria a renunțat la un proiect imobiliar pentru că nu-l doreau cetățenii

Acum, primăria a făcut din calitatea vieţii în oraş, o prioritate. Cu fonduri europene, a gândit un complex de recreere, în aer liber, pe o suprafaţă de 24 de hectare. Aici locuitorii pot găsi de la terenuri sportive şi piste de biciclete, până la locuri special amenajate pentru grătare.

La început, primăria a vrut să construiască aici un cartier de locuinţe, dar s-a consultat cu cetăţenii din zonă şi a aflat că aceştia îşi doresc spaţiu verde, astfel ca municipalitatea a renunţat la ideea blocurilor. Mai mult, a cumpărat teren de la investitorii privați, şi a construit o pistă de biciclete, de 800 de metri, care face legătura cu centrul vechi.

În cadrul Primăriei, exista un departament care se ocupă doar de proiectele europene. Chiar dacă în birouri mai există zeci de dosare cu hârtii, acestea sunt acum parte din istorie. Astăzi, în Polonia, cererile de finanţare europeană se depun electronic.

„Încercam să găsim fonduri europene pentru ideile care vin din alte departamente. Noi adunăm aceste idei şi încercam să aplicăm pentru fonduri. De exemplu, de la cei din Educaţie, avem o listă de dorinţe. Câteodată, dacă ştim ce vrem să facem, trebuie să fim pregătiţi înainte de asta. Şi când se deschide linia de finanţare, doar trebuie să aplicăm", explică un responsabil.

Fondurile europene pot salva localităţile mici şi medii, aşa cum s-a întâmplat în Polonia. Succesul acestei ţări ne arată că este vital ca fiecare regiune să primească finanţare în funcţie de propriile nevoi, nu de cele de la nivel naţional. Cum se întâmplă în Polonia, încă din 2007. Din păcate, în România, abia acum aplicăm această teorie, care, de exemplu, a propulsat regiunea Mazovia, din care face parte şi oraşul Grodzisk Mazowiecki, în topul celor mai dezvoltate zece regiuni din Europa. A venit momentul ca ţara noastră să ia măsuri ferme şi să se alinieze curentului de dezvoltare, folosind cu înţelepciune şi responsabilitate fondurile europene.

Articol recomandat de sport.ro

O bătaie de joc românească: tatăl lui David Popovici le-a povestit francezilor cum politicul voia să profite de băiatul lui