Fermierii români, nevoiți să introducă noi soiuri de legume și fructe din alte zone ale lumii, din cauza crizei climatice
Atenți la schimbările climatice și la seceta care afectează România, unii fermieri au început să planteze cereale de nișă.
Sorgul este una dintre ele - un înlocuitor al porumbului, mult mai rezistent la căldură. Iar anul acesta, cei care au mizat pe sorg, au avut o recoltă bună. În același timp, culturi cum ar fi hameiul sau bumbacul sunt pe cale de dispariție pentru că nu mai pot rezista climei și soarelui arzător.
Fermierii din Bacău au cultivat 1.000 de hectare cu sorg în 2022
Mai multe firme din Bacău, zonă afectată de secetă, au cultivat anul acesta peste 1.000 de hectare cu sorg. Fermierii au văzut potențialul acestei plante cu origini din Africa pentru că este rezistentă la caniculă. Cu recolta de sorg hrănesc puii din ferma agricolă pe care o deţin.
Ovidiu Bucătaru, Director Financiar Grup: „Aici sorgul ne-a ajutat. Am înlocuit în rețetă și ne-a ajutat. Proteina, de exemplu, este cu 10% în medie mai mare decât la porumb. Rețelele pe care nutriționiștii noștri le aveau în vedere ne-au arătat că valoarea metabolizată transferată pe kilogramul de pui este net superioară înlocuind în rețetă porumbul cu sorgul”.
În magazine au apărut și produse din sorg: paste, orez ori făină - produse fără gluten. Deşi se cultivă deocamdată pe suprafeţe mici, sorgul ar putea înlocui porumbul, grav afectat de secetă.
Specialist: „Cultura de porumb a început să arate ca o loterie”
Gabriel Razi, specialist în piețe agricole: „Cultura de porumb a început să arate ca o loterie, sorgul poate fi o alternativă bună, însă mai sunt de rezolvat nişte provocări: piața nu va deveni interesantă până volumul de marfă tranzacționată nu va fi așa mare. Trebuie să fie promovat de exportatori și fermieri. Fermierii să se axeze mai mult pe rapiță, orz, rapița în toamna - nu la culturi de nișă ci la schimbarea culturilor existente...”
Seceta a afectat și culturile de hamei. Pentru un producător din zona Aiudului, 2022 este unul dintre cei mai slabi ani din ultimii 45 de ani.
Producător: „Plantele și-au încetat creșterea după 15 iunie din cauza temperaturilor ridicate de peste 30-35 de grade, lipsa precipitațiilor, în 45 de zile a fost o singură ploaie de 10-15 litri pe metrul pătrat. Pierderea e destul de mare, în jur de 70-80-90%, în funcție de parcelă”.
Culturile de hamei, de peste 10 ori mai mici după doar 30 de ani
În urmă cu 30 de ani, în țară, culturile de hamei se întindeau pe mai bine de 2.300 de hectare. Acum abia dacă mai sunt 200.
Efrim Brad, proprietar: „Am renunțat datorită lipsei pieței, nu aveam la cine să vindem hameiul, prețul era mic și nu închideam cu cheltuielile. Și în țară multe plantații au dispărut. Este o cultură destul de pretențioasă”.
Ministerul Agriculturii a format un comitet pentru gestionarea efectelor produse de schimbările climatice în agricultură. Specialiştii trebuie să elaboreze o strategie pentru schimbarea culturilor şi introducerea unor soiuri noi de legume şi fructe, din alte zone ale lumii, cu condiţii meteo asemănătoare.
Etichete: agricultura, criza climatica, fructe, legume,
